colită s.f. - inflamaţie acută sau cronică a colonului
Termenul de colită acoperă un număr foarte variat de afecţiuni, cu excepţia tumorilor şi malformaţiilor colonului.
Cauzele apariției colitei: o colita acută poate avea o origine infecţioasă (bacteriană, virală sau parazitară), medicamentoasă (laxative iritante, tratament prelungit cu antibiotice), poate fi consecinţa unei radioterapii sau unei ischemii (insuficienţă circulatorie a peretelui intestinal).
O colită cronica are adesea o cauză necunoscută şi apare în cursul unor afecţiuni ca boala lui Crohn sau rectocolita hemoragică. Colita se traduce, în principal, printr-o diaree, asociată sau nu cu dureri abdominale.
Diagnosticul se bazează pe coloscopie, care permite, de altfel, să se efectueze o biopsie pentru a căuta o cauză bacteriologică sau virală a colitei şi a-i preciza caracteristicile histologice. Coloscopia este însă contraindicată în caz de colită gravă, de sigmoidită diverticulară şi de colită ischemică evoluată. Tratamentul este cel mai adesea medicamentos (antibiotice pentru colitele infecţioase, corticosteroizi pentru boala lui Crohn şi pentru rectocolita hemoragică), uneori chirurgical în cursul sigmoiditelor diverticulare sau postradioterapice.