conglutina vt. - a coagula
Transformare a sângelui lichid în gel semisolid. Antrenând formarea cheagului, coagularea permite ca sângerarea consecutivă unei răniri să fie oprită. Acest proces este consecinţa unei înlănţuiri de reacţii chimice implicând diferite substraturi şi enzime plasmatice. Ea pune în joc 13 factori, care intervin în acest lanţ de reacţii. Aceste interacţiuni complexe au drept rezultat transformarea unei proteine solubile, fibrinogenul, într-o proteină insolubilă, fibrina, care formează armatura cheagului.
O coagulare deficienta este, în general, consecinţa unei trombopenii (cantitate insuficientă de plachete), a unei carenţe în diferiţi factori ai coagulării sau a unei anomalii a vaselor sangvine. Acestea se traduc printr-o predispoziţie de a suferi hemoragii interne şi externe.
O coagulare prea mare sau hipercoagularea poate fi legată de o creştere a nivelului factorilor de coagulare, la sfârşitul unei sarcini de exemplu, de o diminuare a cantităţii de enzime anticoagulante (boală hepatică), de o încetinire a fluxului sangvin. Această supracoagulare poate antrena o tromboză (formarea unui cheag într-o arteră sau într-o venă).