nevroză s.f. - boală manifestată prin tulburări psihice
Tulburare mintală care nu atinge funcţiile esenţiale ale personalităţii şi de care subiectul este foarte conştient. O nevroză se traduce în mod obişnuit printr-un sentiment de teamă, prin perturbaţii ale vieţii sexuale (frigiditate, impotenţă) şi sociale (lipsă de siguranţă, agresivitate). Totuşi spre deosebire de psihotic, nevrozatul nu pierde contactul cu realul şi rămâne relativ adaptat la mediul său şi la viaţa socială.
Anxioliticele pot aduce o ameliorare în momentele cele mai dificile, dar nu constituie în nici un caz un tratament de fond şi nu trebuie urmat vreme îndelungată. Doar psihoterapia permite, în general, vindecarea unei nevroze.
Nevroza fobică este asociază o personalitate învecinată cu cea a istericului (subiect emotiv şi sensibil, cu imaginaţie vie), cu crizele de fobie. Această nevroză este caracterizată prin crize de fobie: teama de spaţiile închise (claustrofobie), de spaţiile deschise (agorafobie), de privirea altuia etc.
Nevroza obsesională caracterizată prin obsesii asociate cu trăsături psihastenice (tensiune emoţională, oboseală). Nevroza obsesională se instalează după 15-30 ani, la subiecţi în majoritate de sex masculin.