tonus s.n. - stare de tensiune uşoară, dar permanentă, în care se află în mod normal muşchii scheletului
Tonusul este o uşoară contracţie musculară, declanşată de către nervi mulţumită unui reflex deosebit, reflexul miotatic. Tonusul este permanent, deşi intensitatea sa poate varia, micşorându-se în timpul somnului, crescând înaintea sau în timpul unui efort fizic. Tonusul dă muşchiului o anumită consistenţă la palpare, iar articulaţiilor o anume rigiditate indispensabilă menţinerii posturilor corpului.
Hipotonia (scăderea tonusului) şi hipertonia (accentuarea lui) sunt semne diagnostice importante în cursul paraliziilor sau comelor.