Frisoanele - cauze şi tratament
15.11.2019Durată citire: 1 minut şi 34 de secunde
Avem uneori bănuiala că am răcit sau că urmează un astfel de episod atunci când dintr-o dată ne „ia” cu frig.
Frisoanele, adică acea senzaţie de frig excesiv, sunt de fapt o serie de tremurături care cresc progresiv în intensitate şi sunt asociate de cele mai multe ori cu febră.
În realitate acestea sunt un răspuns reflex al organismului printr-o serie de contracţii repetate ale muşchilor scheletici şi ale muşchilor din jurul organelor vitale.
O expunere prelungită la temperaturi scăzute aduce cu sine riscuri care pot aduce organismul în pragul colapsului dacă nu se iau măsurile potrivite.
Este important să ne dăm seama dacă ceea ce simţim este frison sau dacă ne confruntăm cu simptome din acelaşi registru care sunt extrem de asemănătoare: tremurăturile, spasmele sau chiar convulsiile.
Desigur că cea mai cunoscută cauză a apariţiei frisoanelor o constituie răceala, viroza sau gripa, în consecinţă şi măsurile pe care le luăm sunt menite să le prevină sau să le trateze.
Ceea ce este util de ştiut este că într-adevăr cauzele infecţioase sunt cele mai frecvente: pneumonia, anumite infecţii ale tractului urinar sau bronşita sunt doar trei diagnostice care aduc cu sine senzaţia de frig accentuat.
Frisoanele sunt simptome colaterale care pot anunţa afecţiuni mult mai grave cum ar fi bolile cu transmitere sexuală, boala inflamatorie pelvină sau tuberculoza, de aceea nu trebuie tratate cu superficialitate.
Urgenţa poate apărea atunci când frisoanele sunt însoțite de stări şi simptome de genul: paloare sau culoare violacee a unghiilor și a pielii, modificarea stării de conștientă până la leşin, durere de cap severă sau diaree apoasă. În această situație doar medicul poate dicta o schemă de tratament, pentru că inclusiv anumite medicamente pot avea printre reacţiile adverse... frisoanele.
Diabeticii constituie o categorie aparte de pacienți prin predispoziția lor la infecții – de exemplu aceștia pot simți senzația de frig accentuat în prezenta unei răni care nu se vindecă, sau dacă resimt momente de scădere bruscă a glicemiei.
În aceeaşi categorie aparte intră şi cei afectați de o formă de cancer, care sunt supuşi chimioterapiei sau cei care suferă de o boală autoimună, pentru că resimt disconfortul frigului nefiresc.
Frisoanele apar fără a fi însoţite de febră şi ca reacție la transfuzia de sânge sau în urma unei anestezii, în ambele situaţii luându-se măsuri terapeutice care să prevină instalarea şocului.
Pentru că frisoanele sunt un efect, trebuie tratată cauza care le generează. Dacă temperatura este relativ uşor de scăzut şi la domiciliu, medicul este cel mai în măsură să dispună medicaţia potrivită pentru a îndepărta orice suferinţă.
O hidratare susţinută ajută schema de tratament, ca şi o încălzire a progresivă a corpului, în mod special a extremităților ( a picioarelor în mod special ). Un ceai sau o baie caldă, nu fierbinte pot avea efecte imediate şi ajuta organismul să revină la starea de normalitate şi confort.
Deşi sezonul rece favorizează de obicei apariţia frisoanelor şi a stării de răceală, putem să ne oferim aliaţi care să ne protejeze pe noi şi cei dragi: mai corect informat, mai sănătos.