- Acasa
- Medicamente cu reteta
- Sanofi
- COAPROVEL 150mg/12,5mg x 28 COMPR. 150mg/12,5mg SANOFI PHARMA - BRIS
COAPROVEL 150mg/12,5mg x 28 COMPR. 150mg/12,5mg SANOFI PHARMA - BRIS
ATENTIE!!!
Acest medicament NU se poate comercializa online.
Se eliberează DOAR DIN FARMACIE, STRICT ÎN BAZA REȚETEI MEDICALE. Se poate rezerva online, cu ridicare din farmacie.Descriere
Denumirea comerciala a medicamentului
CoAprovel 150 mg/12,5 mg comprimate.
Compozitia calitativa si cantitativa
Fiecare comprimat conţine irbesartan 150 mg şi hidroclorotiazidă 12,5 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 26,65 mg pe comprimat.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
Forma farmaceutica
Comprimate.
Comprimate de culoarea piersicii, biconvexe, de formă ovală, având o inimă gravată pe o faţă şi numărul 2775 inscripţionat pe cealaltă faţă.
Indicaţii terapeutice
Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.
Această asociere în doză fixă este indicată la pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat de irbesartan sau de hidroclorotiazidă, administrate în monoterapie (vezi pct. 5.1).
Doze şi mod de administrare
CoAprovel se poate a
Insuficienţă hepatică: nu este indicat CoAprovel la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă. Tiazidele
trebuie folosite cu prudenţă la pacienţi cu insuficienţă hepatică. Nu este necesară ajustarea dozelor de
CoAprovel la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 4.3)
Pacienţi vârstnici: nu este necesară ajustarea dozei de CoAprovel la pacienţii vârstnici.
Copii şi adolescenţi: nu există experienţă privind utilizarea la copii şi adolescenţi.
Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanţele active, la oricare dintre excipienţi (vezi pct. 6.1) sau la alte substanţe derivate de sulfonamidă (hidroclorotiazida este o substanţă derivată de sulfonamidă).
Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).
Alăptare (vezi pct. 4.6).
Insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min);
Hipokaliemie refractară; hipercalcemie,
Insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară şi colestază.
Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipotensiune arterială - Pacienţi cu depleţie de volum: CoAprovel s-a asociat rareori cu hipotensiune arterială simptomatică la pacienţii hipertensivi care nu au alţi factori de risc pentru hipotensiune arterială. Hipotensiunea arterială simptomatică poate să apară la pacienţii cu depleţie de volum şi/sau de sodiu, după tratament susţinut cu diuretice, dietă cu restricţie de sare, diaree sau vărsături. Astfel de stări trebuie corectate înaintea iniţierii tratamentului cu CoAprovel.
Stenoză a arterei renale - Hipertensiune arterială renovasculară: există un risc crescut de hipotensiune arterială severă şi insuficienţă renală la pacienţii cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau stenoză a arterei renale pe rinichi unic funcţional, dacă aceştia sunt trataţi cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau cu antagonişti ai receptorilor angiotensinei-II. Cu toate că nu a fost dovedit pentru
CoAprovel, poate fi anticipat un efect similar.
Insuficienţă renală şi transplant renal: atunci când CoAprovel este utilizat la pacienţi cu insuficienţă renală, se recomandă monitorizarea periodică a concentraţiei plasmatice de potasiu, creatinină şi acid uric. Nu există experienţă privind administrarea CoAprovel la pacienţi cu transplant renal recent.
CoAprovel nu trebuie utilizat la pacienţi cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) (vezi pct. 4.3). Hiperazotemia asociată diureticelor tiazidice poate să apară la pacienţii cu insuficienţă renală. La pacienţii cu insuficienţă renală al căror clearance al creatininei este ≥ 30 ml/min, nu este necesară ajustarea dozelor. Cu toate acestea, în caz de insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance al creatininei ≥ 30 ml/min, dar < 60 ml/min), această asociere în doză fixă trebuie administrată cu prudenţă.
Insuficienţă hepatică: tiazidele trebuie utilizate cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau cu boală hepatică evolutivă, deoarece chiar alterările minore ale echilibrului hidro-electrolitic pot declanşa coma hepatică. Nu există experienţă clinică privind utilizarea CoAprovel la pacienţii cu insuficienţă hepatică.
Stenoză aortică şi mitrală, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă: ca şi în cazul altor vasodilatatoare, se recomandă prudenţă la pacienţii cu stenoză aortică, stenoză mitrală sau cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.
Hiperaldosteronism primar: în general, pacienţii cu hiperaldosteronism primar nu răspund la medicamentele antihipertensive care acţionează prin inhibarea sistemului renină-angiotensină. De aceea, utilizarea CoAprovel nu este recomandată în acest caz.
Efecte metabolice şi endocrine: tratamentul cu tiazide poate afecta toleranţa la glucoză. La pacienţii diabetici, poate fi necesară ajustarea dozelor de insulină sau de antidiabetice orale. Diabetul zaharat latent poate deveni manifest în timpul tratamentului cu tiazide.
Tratamentul cu diuretice tiazidice s-a asociat cu creşteri ale concentraţiilor plasmatice de colesterol şi trigliceride; cu toate acestea, pentru doza de 12,5 mg hidroclorotiazidă conţinută de CoAprovel nu s-au raportat asemenea efecte sau acestea au fost minime.
La anumiţi pacienţi trataţi cu tiazide, poate să apară hiperuricemie sau poate fi declanşat un atac de gută.
Dezechilibru electrolitic: ca în cazul oricărui pacient tratat cu diuretice, este necesară determinarea periodică a electroliţilor plasmatici, la intervale adecvate.
Tiazidele, inclusiv hidroclorotiazida, pot determina dezechilibre hidrice sau electrolitice (hipokaliemie, hiponatremie şi alcaloză hipocloremică). Semnele care preced dezechilibrul hidric sau electrolitic sunt uscăciunea gurii, setea, slăbiciunea, letargia, somnolenţa, neliniştea, durerea sau crampele musculare, oboseala musculară, hipotensiunea arterială, oliguria, tahicardia şi tulburările gastro-intestinale, cum sunt greaţa şi vărsăturile.
Cu toate că în timpul utilizării diureticelor tiazidice poate să apară hipokaliemie, tratamentul asociat cu irbesartan poate reduce hipokaliemia indusă de diuretice. Cel mai mare risc de apariţie a hipokaliemiei îl au pacienţii cu ciroză hepatică, cei care prezintă diureză importantă, pacienţii cu aport oral inadecvat de electroliţi şi cei la care se administrează tratament asociat cu glucocorticoizi sau ACTH.
Dimpotrivă, din cauza componentei irbesartan din CoAprovel, poate să apară hiperkaliemie, în special în prezenţa insuficienţei renale şi/sau a insuficienţei cardiace şi a diabetului zaharat. La pacienţii cu risc, se recomandă o monitorizare adecvată a potasiului plasmatic. Diureticele care economisesc potasiul, suplimentele de potasiu sau substituenţii de sare care conţin potasiu trebuie să se administreze cu prudenţă la pacienţii trataţi cu CoAprovel (vezi pct. 4.5).
Nu există dovezi că irbesartanul reduce sau previne hiponatremia indusă de diuretice. Deficitul de clor este, în general, uşor şi, de obicei, nu necesită tratament.
Tiazidele pot să scadă excreţia urinară a calciului şi pot determina o creştere uşoară şi tranzitorie a calcemiei, în absenţa unor tulburări cunoscute ale metabolismului calciului. Hipercalcemia marcată poate fi dovada unui hiperparatiroidism nemanifest. Tratamentul cu tiazide trebuie întrerupt înaintea efectuării testelor pentru funcţia glandei paratiroide.
S-a demonstrat că tiazidele determină creşterea excreţiei urinare a magneziului, ceea ce poate duce la hipomagneziemie.
Litiu: asocierea litiului cu CoAprovel nu este recomandată (vezi pct. 4.5).
Test antidoping: hidroclorotiazida conţinută în acest medicament poate induce o reacţie pozitivă la testul de control antidoping.
Generale: la pacienţii la care tonusul vascular şi funcţia renală depind predominant de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (de exemplu, pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă severă sau boală renală subiacentă, inclusiv stenoza arterei renale), tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau cu antagonişti ai receptorilor de angiotensină-II, care afectează acest sistem, s-a asociat cu hipotensiune arterială acută, azotemie, oligurie sau, rareori, cu insuficienţă renală acută. Ca în cazul oricărui medicament antihipertensiv, scăderea bruscă a tensiunii arteriale la pacienţii cu cardiopatie ischemică sau cu boală cardiovasculară ischemică poate determina un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
La pacienţii cu sau fără antecedente de alergie sau de astm bronşic, pot să apară reacţii de hipersensibilitate la hidroclorotiazidă, dar acestea sunt mai probabile la pacienţii cu astfel de antecedente.
După utilizarea de diuretice tiazidice s-au raportat cazuri de agravare sau de activare a lupusului eritematos sistemic.
CoAprovel nu este recomandat în primul trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6).
Lactoză: acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbţie la glucoză - galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Alte medicamente antihipertensive: efectul antihipertensiv al CoAprovel poate fi crescut prin asocierea cu alte antihipertensive Irbesartanul şi hidroclorotiazida (în doze de până la 300 mg irbesartan/25 mg hidroclorotiazidă) s-au administrat în siguranţă în asociere cu alte medicamente antihipertensive, inclusiv cu blocante ale canalelor de calciu şi blocante beta-adrenergice. Tratamentul anterior cu diuretice în doze mari poate determina depleţie de volum şi există risc de hipotensiune arterială la iniţierea tratamentului cu irbesartan în monoterapie sau asociat cu diuretice tiazidice, cu excepţia cazurilor în care depleţia de volum a fost corectată înainte de începerea tratamentului (vezi pct. 4.4).
Litiu: s-au raportat creşteri reversibile ale concentraţiilor plasmatice şi ale toxicităţii litiului în timpul tratamentului care asociază litiul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei. Până în prezent, efecte similare s-au raportat foarte rar în cazul irbesartanului. Mai mult, clearance-ul renal al litiului este redus de tiazide, astfel că riscul de toxicitate a litiului poate fi crescut de CoAprovel. De aceea, asocierea dintre litiu şi CoAprovel nu este recomandată (vezi pct. 4.4). Dacă asocierea se dovedeşte necesară, se recomandă monitorizarea atentă a concentraţiilor plasmatice ale litiului.
Medicamente care influenţează kaliemia: efectul de depleţie de potasiu al hidroclorotiazidei este atenuat de efectul de
Informaţii suplimentare despre interacţiunile hidroclorotiazidei: următoarele medicamente pot interacţiona cu diureticele tiazidice, dacă sunt administrate în asociere:
Alcool etilic: poate să apară potenţarea hipotensiunii arteriale ortostatice;
Antidiabetice (antidiabetice orale şi insuline): poate fi necesară ajustarea dozelor de antidiabetic (vezi pct. 4.4);
Răşini de tip colestiramină şi colestipol: absorbţia hidroclorotiazidei este modificată în prezenţa răşinilor schimbătoare de ioni;
Glucocorticoizi, ACTH: depleţia de electroliţi, în special hipokaliemia, poate fi agravată;
Digitalice: hipokaliemia sau hipomagneziemia induse de tiazidă favorizează declanşarea aritmiilor cardiace induse de digitalice (vezi pct. 4.4);
Antiinflamatoare nesteroidiene: la unii pacienţi, administrarea unui antiinflamator nesteroidian poate reduce efectele diuretic, natriuretic şi antihipertensiv ale diureticelor tiazidice;
Amine vasopresoare (de exemplu, noradrenalină): efectul aminelor vasopresoare poate fi scăzut, dar nu în asemenea măsură încât să împiedice utilizarea lor;
Curarizante antidepolarizante (de exemplu, tubocurarină): efectul curarizantelor antidepolarizante poate fi potenţat de hidroclorotiazidă;
Medicamente antigutoase: poate fi necesară ajustarea dozelor medicamentelor antigutoase, deoarece hidroclorotiazida poate creşte acidul uric plasmatic. Poate fi necesară creşterea dozei de probenecid sau sulfinpirazonă. Administrarea concomitentă cu diureticele tiazidice poate creşte incidenţa reacţiilor de hipersensibilitate la allopurinol;
Săruri de calciu: diureticele tiazidice pot creşte concentraţiile plasmatice ale calciului, prin scăderea excreţiei calciului. Dacă trebuie prescrise suplimente de calciu sau medicamente care economisesc calciul (de exemplu, tratament cu vitamina D), concentraţiile plasmatice ale calciului trebuie monitorizate, iar dozele de calciu trebuie ajustate corespunzător;
Alte interacţiuni: efectul hiperglicemiant al beta-blocantelor şi al diazoxidului poate fi crescut de tiazide. Anticolinergicele (de exemplu atropină, beperiden) pot creşte biodisponibilitatea diureticelor de tip tiazidic, prin scăderea motilităţii gastro-intestinale şi a vitezei de golire a stomacului. Tiazidele pot creşte riscul de reacţii adverse la amantadină. Tiazidele pot reduce excreţia renală a medicamentelor citotoxice (de exemplu, ciclofosfamidă, metotrexat) şi pot potenţa efectele mielosupresive ale acestora.
Sarcina şi alăptarea
Tiazidele traversează bariera placentară şi apar în sângele din cordonul ombilical. Ele pot produce scăderea perfuziei placentare, dezechilibre electrolitice la făt şi, probabil, alte reacţii descrise la adulţi.
S-au raportat cazuri de trombocitopenie neonatală sau icter fetal sau neonatal, în cazurile în care mamele au urmat un tratament cu tiazide. Deoarece conţine hidroclorotiazidă, CoAprovel nu este recomandat în primul trimestru de sarcină. Înainte de a se planifica o sarcină trebuie efectuată trecerea la un tratament alternativ adecvat.
CoAprovel este contraindicat în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3).
În timpul trimestrelor doi şi trei de sarcină, substanţele care acţionează direct asupra sistemului renină- angiotensină pot determina insuficienţă renală fetală sau neonatală, hipoplazie craniană fetală şi chiar moarte fetală. Dacă este diagnosticată sarcina, administrarea de CoAprovel trebuie întreruptă cât mai rapid posibil, iar dacă, printr-o inadvertenţă, tratamentul s-a administrat o perioadă mai lungă de timp, craniul fetal şi funcţia renală fetală trebuie verificate prin ecografie.
Alăptarea
CoAprovel este contraindicat în perioada alăptării (vezi pct. 4.3).
Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Ţinând cont de proprietăţile sale farmacodinamice, este puţin probabil ca medicamentul CoAprovel să afecteze această capacitate. În cazul conducerii de vehicule sau al folosirii de utilaje, trebuie să se ia în considerare că, în timpul tratamentului hipertensiunii arteriale, pot să apară, ocazional, ameţeli sau oboseală.
Reacţii adverse
Frecvenţa reacţiilor adverse prezentate mai jos este definită conform următoarei convenţii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100, < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100); rare (≥ 1/10000, < 1/1000); foarte rare (< 1/10000). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.
Asocierea irbesartan/hidroclorotiazidă:
În studiile clinice controlate cu placebo la pacienţi cu hipertensiune arterială, incidenţa totală a evenimentelor adverse nu a fost diferită între grupul tratat cu irbesartan/hidroclorotiazidă şi grupul care la care s-a administrat placebo. Întreruperile tratamentului din cauza evenimentelor adverse, clinice sau paraclinice, au fost mai puţin frecvente la pacienţii trataţi cu irbesartan/hidroclorotiazidă decât la cei la care s-a administrat placebo. Incidenţa evenimentelor adverse nu a fost dependentă de sex, vârstă, rasă sau doză, în intervalul dozelor recomandate. În studiile clinice controlate cu placebo, în care la 898 pacienţi hipertensivi s-au administrat doze variabile (în intervalul de la 37,5 mg/6,25 mgla 300 mg/25 mg irbesartan/hidroclorotiazidă), s-au raportat următoarele reacţii adverse:
Tulburări ale sistemului nervos:
Frecvente: ameţeli
Mai puţin frecvente: ameţeli ortostatice
Tulburări cardiace:
Mai puţin frecvente: sincopă, hipotensiune arterială, tahicardie, edem
Tulburări vasculare:
Mai puţin frecvente: înroşirea feţei
Tulburări gastro-intestinale:
Frecvente: greaţă/vărsături
Mai puţin frecvente: diaree
Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi osos:
Frecvente: edeme ale extremităţilor
Tulburări renale şi ale căilor urinare:
Frecvente: micţiune anormală
Tulburări ale aparatului genital şi sânului:
Mai puţin frecvente: disfuncţie sexuală, modificări ale libidoului
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Frecvente: fatigabilitate
Investigaţii diagnostice: pacienţii trataţi cu irbesartan/hidroclorotiazidă au prezentat modificări ale parametrilor testelor de laborator, care rareori au fost semnificative clinic.
Frecvente: creşteri ale azotului ureic, creatininei şi creatinkinazei
Mai puţin frecvente: scăderi ale potasiului şi sodiului plasmatic
În plus, după punerea pe piaţă a asocierii irbesartan/hidroclorotiazidă, s-au raportat următoarele reacţii adverse:
Tulburări ale sistemului imunitar:
Rare: cazuri rare de reacţii de hipersensibilitate, cum sunt edem angioneurotic, erupţii cutanate, urticarie
Tulburări metabolice şi de nutriţie:
Foarte rare: hiperkaliemie
Tulburări ale sistemului nervos:
Foarte rare: cefalee
Tulburări acustice şi vestibulare:
Foarte rare: tinitus
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:
Foarte rare: tuse
Tulburări gastro-intestinale:
Foarte rare: dispepsie, disgeuzie
Tulburări hepatobiliare
Foarte rare: hepatită, modificări ale funcţiei hepatice
Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi osos:
Foarte rare: artralgii, mialgii
Tulburări renale şi ale căilor urinare:
Foarte rare: insuficienţă renală, inclusiv cazuri izolate de insuficienţă renală acută, la pacienţii cu risc (vezi pct. 4.4)
Informaţii suplimentare despre fiecare component: în plus faţă de reacţiile adverse prezentate mai sus pentru asociere, alte evenimente adverse raportate anterior separat pentru componentele individualesunt evenimente adverse potenţiale la CoAprovel.
Irbesartan:
Reacţiile adverse raportate în timpul utilizării irbesartanului în monoterapie includ:
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:
Mai puţin frecvente: durere toracică
Hidroclorotiazidă:
Evenimentele adverse (indiferent de relaţia cu medicamentul) raportate în timpul utilizării hidroclorotiazidei în monoterapie includ:
Tulburări hematologice şi limfatice:anemie aplastică, deprimarea măduvei osoase hematogene, neutropenie/agranulocitoză, anemie hemolitică, leucopenie, trombocitopenie
Tulburări psihice: depresie, tulburări de somn
Tulburări ale sistemului nervos: vertij, parestezii, stare confuzivă, agitaţie
Tulburări oculare: vedere înceţoşată tranzitorie, xantopsie
Tulburări cardiace: aritmii cardiace
Tulburări vasculare: hipotensiune arterială ortostatică
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: detresă respiratorie (inclusiv pneumopatie şi edem pulmonar)
Tulburări gastro-intestinale: pancreatită, anorexie, diaree, constipaţie, iritaţie gastrică, sialadenită, pierderea apetitului alimentar
Tulburări hepatobiliare: icter (icter colestatic intrahepatic)
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: reacţii anafilactice, necroliză epidermică toxică, angeite necrozante (vasculite, vasculite cutanate), reacţii asemănătoare celor din lupusul eritematos cutanat, reactivarea lupusului eritematos cutanat, reacţii de fotosensibilitate, erupţii cutanate, urticarie
Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi osos: slăbiciune, spasme musculare
Tulburări renale şi urinare: nefrită interstiţială, disfuncţie renală
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: febră
Investigaţii diagnostice: dezechilibru electrolitic (inclusiv hipokaliemie şi hiponatremie, vezi pct. 4.4), hiperuricemie, glicozurie, hiperglicemie, creşteri ale colesterolului şi trigliceridelor.
Evenimentele adverse dependente de doză ale hidroclorotiazidei (în special dezechilibrele electrolitice) pot fi intensificate de creşterea dozei de hidroclorotiazidă.
4.9 Supradozaj
Nu sunt disponibile informaţii specifice privind tratamentul supradozajului cu CoAprovel. Pacientul trebuie supravegheat atent, iar tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere. Abordarea terapeutică depinde de timpul scurs de la ingestie şi de severitatea simptomelor. Măsurile terapeutice recomandate sunt inducerea de vărsături şi/sau lavajul gastric. Cărbunele activat poate fi util în tratamentul supradozajului. Concentraţiile plasmatice ale electroliţilor şi creatininei trebuie monitorizate frecvent. Dacă apare hipotensiune arterială, pacientul trebuie plasat în clinostatism şi reechilibrat hidro-electrolitic cât mai repede.
Cele mai probabile semne ale supradozajului cu irbesartan sunt hipotensiunea arterială şi tahicardia; de asemenea, poate să apară bradicardie.
Supradozajul cu hidroclorotiazidă se asociază cu depleţie de electroliţi (hipokaliemie, hipocloremie, hiponatremie) şi cu deshidratare, ca urmare a diurezei excesive. Semnele şi simptomele cele mai frecvente ale supradozajului sunt greaţa şi somnolenţa. Hipokaliemia poate determina spasme musculare şi/sau agrava aritmiile cardiace determinate de tratamentul asociat cu digitalice sau cu anumite antiaritmice.
Irbesartanul nu este hemodializabil. Nu s-a stabilit proporţia în care hidroclorotiazida se elimină prinhemodializă.
Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, combinaţii
Codul ATC: C09DA04
CoAprovel este o asociere între un antagonist al receptorilor angiotensinei-II, irbesartanul, şi un diuretic tiazidic, hidroclorotiazida. Asocierea acestor două substanţe active are un efect antihipertensiv aditiv, scăzând tensiunea arterială într-o măsură mai mare decât fiecare component utilizat în monoterapie.
Irbesartanul este un antagonist potent şi selectiv al receptorilor angiotensinei-II (subtip AT1), activ după administrare pe cale orală. Se consideră că blochează toate acţiunile angiotensinei II mediate prin receptorul AT1, indiferent de originea sau calea de sinteză a angiotensinei-II. Antagonizarea selectivă a receptorilor angiotensinei-II (AT1) determină creşterea concentraţiilor plasmatice de renină şi de angiotensină-II şi scăderea concentraţiei plasmatice de aldosteron. Concentraţiile plasmatice ale potasiului nu sunt afectate semnificativ de irbesartan în monoterapie, la dozele recomandate, la pacienţii fără risc de dezechilibru electrolitic (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.5). Irbesartanul nu inhibă ECA (kininaza-II), o enzimă care generează formarea de angiotensină-II şi, totodată, metabolizează bradikinina la metaboliţi inactivi. Irbesartanul nu necesită activare metabolică pentru a-şi exercita activitatea.
Hidroclorotiazida este un diuretic tiazidic. Mecanismul acţiunii antihipertensive a diureticelor tiazidicenu este pe deplin cunoscut. Tiazidele acţionează asupra mecanismelor renale tubulare de reabsorbţie a electroliţilor, crescând direct excreţia sodiului şi a clorului în cantităţi aproximativ echivalente. Prin favorizarea diurezei, hidroclorotiazida reduce volumul plasmatic, creşte activitatea reninei plasmatice,creşte secreţia de aldosteron, cu creşterea consecutivă a kaliurezei, a eliminării de bicarbonat pe cale urinară şi scăderea concentraţiei plasmatice a potasiului. Administrarea concomitentă de irbesartan tinde să reducă pierderile de potasiu induse de aceste diuretice, probabil prin blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Pentru hidroclorotiazidă, diureza începe după 2 ore de la administrare, efectul maxim apare la aproximativ 4 ore şi se menţine timp de aproximativ 6-12 ore.
Asocierea hidroclorotiazidei cu irbesartanul determină, în intervalul de doze terapeutice, scăderi ale tensiunii arteriale dependente de doză. Adăugarea a 12,5 mg hidroclorotiazidă la 300 mg irbesartan, administrat o dată pe zi, la pacienţii insuficient controlaţi terapeutic cu 300 mg irbesartan în monoterapie, a dus la o scădere suplimentară a tensiunii arteriale diastolice înaintea dozei următoare (după 24 ore de la administrare), cu cel puţin 6,1 mmHg în plus comparativ cu placebo. Asocierea de 300 mg irbesartan şi 12,5 mg hidroclorotiazidă a permis o scădere globală a tensiunii arteriale sistolice/diastolice de până la 13,6/11,5 mmHg comparati cu placebo.
Date clinice limitate (7 pacienţi din 22) sugerează că pacienţii care nu sunt controlaţi cu asocierea irbesartan/hidroclorotiazidă în doză de 300 mg/12,5 mg, pot răspunde la o doză mai mare, de 300 mg/25 mg. La aceşti pacienţi, s-a observat o scădere suplimentară a tensiunii arteriale, atât a TAS cât şi a TAD (13,3 şi 8,3 mmHg, respectiv).
La pacienţii cu hipertensiune arterială uşoară până la moderată, administrarea zilnică, în priză unică, de 150 mg irbesartan şi 12,5 mg hidroclorotiazidă a permis o scădere medie comparativ cu placebo de 12,9/6,9 mmHg a tensiunii arterilale sistolice/diastolice înaintea dozei următoare (după 24 ore de la administrare). Efectele maxime apar la 3-6 ore. În determinările efectuate în cadrul monitorizăriiambulatorii a tensiunii arteriale, asocierea de 150 mg irbesartan şi 12,5 mg hidroclorotiazidă,administrată o dată pe zi, a produs o scădere semnificativă a tensiunii arteriale pe 24 ore, cu o scăderemedie pe 24 ore a tensiunii arteriale sistolice/diastolice de 15,8/10,0 mmHg comparativ cu placebo. În determinările efectuate în cadrul monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale, diferenţa dintre efectul înaintea dozei următoare şi efectul maxim al CoAprovel 150 mg/12,5 mg a fost de 100%. Raportul între efectul înaintea dozei următoare şi efectul maxim, măsurate cu un manşon în timpul vizitelor medicale a fost de 68% şi 76% pentru CoAprovel 150 mg/12,5 mg, respectiv CoAprovel 300 mg/12,5 mg. Aceste efecte pe 24 ore s-au observat fără o scădere excesivă a tensiunii arteriale la momentul efectului maxim şi sunt compatibile cu o scădere a tensiunii arteriale în condiţii de siguranţă şi eficacitate, pe parcursul întregului interval dintre două administrări zilnice.
La pacienţii care nu sunt suficient controlaţi cu 25 mg hidroclorotiazidă în monoterapie, adăugarea irbesartanului a determinat o scădere medie suplimentară a tensiunii arteriale sistolice/diastolice de 11,1/7,2 mmHg.
Efectul antihipertensiv al irbesartanului în asociere cu hidroclorotiazida apare după prima doză, devine notabil din primele 1-2 săptămâni de tratament şi este maxim la 6-8 săptămâni de la începerea tratamentului. În studiile cu urmărire de lungă durată, efectul asocierii irbesartan/hidroclorotiazidă s-a menţinut mai mult de un an. Cu toate că nu s-a studiat specific pentru CoAprovel, fenomenul hipertensiunii arteriale de rebound nu a fost evidenţiat nici pentru irbesartan şi nici pentru hidroclorotiazidă.
Nu s-a studiat efectul asocierii dintre irbesartan şi hidroclorotiazidă asupra morbidităţii şi mortalităţii.
Studiile epidemiologice au evidenţiat că tratamentul de lungă durată cu hidroclorotiazidă reduce riscul mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare.
Răspunsul la CoAprovel nu depinde de vârstă şi sex. Ca şi în cazul altor medicamente care influenţează sistemul renină-angiotensină, pacienţii hipertensivi de culoare prezintă un răspuns semnificativ mai scăzut la monoterapia cu irbesartan. În cazul în care irbesartanul este administrat în asociere cu doze mici de hidroclorotiazidă (de exemplu, 12,5 mg pe zi), răspunsul pacienţilor de culoare la terapia antihipertensivă se apropie de cel al pacienţilor de alte rase.
Într-un studiu cu durata de 8 săptămâni multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat activ, s-a studiat eficacitatea şi siguranţa CoAprovel ca şi terapie iniţială pentru hipertensiunea arterială severă (definită prin valoarea tensiunii arteriale diastolice > 110 mmHg). Un număr total de 697 pacienţi au fost randomizaţi în proporţie de 2:1 fie cu irbesartan/hidroclorotiazidă 150 mg/12,5 mg sau irbesartan 150 mg şi crescute treptat dozele sistematic în mod forţat (înaintea obţinerii răspunsului la doze mai mici) după o săptămână, la irbesartan/hidroclorotiazidă 300 mg/25 mg sau respectiv irbesartan 300 mg.
La studiu au participat 58% bărbaţi. Vârsta medie a pacienţilor a fost de 52,2 ani, dintre care 13% cu vârsta ≥ 65 ani şi numai 2% cu vârsta ≥ 75 ani. Doisprezece la sută (12%) dintre pacienţi au fost diabetici, 34% prezentau hiperlipidemie şi afectarea cardiovasculară cea mai frecventă a fost angina pectorală stabilă prezentă la 3,5% dintre participanţi.
Obiectivul principal al acestui studiu a fost compararea numărului de pacienţi a căror tensiune arterială diastolică era controlată (TAD< 90 mmHg) în săptămâna a 5 a de tratament. Patruzeci şi şapte la sută(47,2%) dintre pacienţii trataţi cu terapie combinată au atins o valoare a TAD < 90 mmHg comparativ cu 33,2% dintre pacienţii cărora li s-a administrat irbesartan în monoterapie (p= 0,0005). În fiecaregrup de tratament, valorile iniţiale ale tensiunii arteriale au fost de aproximativ 172/113 mmHg iar scăderea TAS/TAD după cinci săptămâni a fost de 30,8/24,0 mmHg pentru irbesartan/hidroclorotiazidă şi de 21,1/19,3 mmHg pentru irbesartan (p < 0,0001).
Tipul şi incidenţa evenimentelor adverse raportate la pacienţii trataţi cu terapie combinată au fost similare cu profilul evenimentelor adverse de la pacienţii cu monoterapie. În nici unul din grupurile de tratament nu s-au raportat cazuri de sincopă pe perioada celor 8 săptămâni de tratament. În grupul cu tratament combinat şi respectiv cel cu monoterapie s-au raportat ca şi reacţii adverse la 0,6% şirespectiv 0% dintre pacienţi, hipotensiune arterială iar la 2,8%, respectiv 3,1% dintre pacienţi ameţeală.
Proprietăţi farmacocinetice
Administrarea de hidroclorotiazidă în asociere cu irbesartan nu are nici un efect asupra proprietăţilor farmacocinetice ale celor două substanţe active.
Irbesartanul şi hidroclorotiazida sunt medicamente active pe cale orală şi nu necesită biotransformare pentru activarea lor. După administrarea pe cale orală de CoAprovel, biodisponibilitatea absolută a irbesartanului este de 60-80%, iar a hidroclorotiazidei de 50-80%. Alimentele nu modifică biodisponibilitatea CoAprovel. După administrarea orală, concentraţia plasmatică maximă apare după 1,5-2 ore pentru irbesartan şi după 1-2,5 ore pentru hidroclorotiazidă.
Legarea irbesartanului de proteinele plasmatice este de aproximativ 96%, cu legare neglijabilă de componentele celulare sanguine. Volumul aparent de distribuţie al irbesartanului este de 53-93 litri.
Hidroclorotiazida se leagă în proporţie de 68% de proteinele plasmatice, iar volumul aparent de distribuţie este de 0,83-1,14 l/kg.
Irbesartanul are o farmacocinetică lineară, proporţională cu doza, la doze cuprinse între 10 pănă la 600 mg. S-a observat o creştere mai puţin lineară a absorbţiei orale, la doze peste 600 mg; mecanismulnu este cunoscut. Clearance-ul total este de 157-176 ml/min, iar clearance-ul renal este de 3-3,5 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al irbesartanului este de 11-15 ore.
Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru se obţin după 3 zile de la iniţierea unui tratament cu administrare în doză unică, zilnică. S-a observat acumularea limitată a irbesartanului în plasmă (< 20%), după administrări repetate, în doză unică, zilnică. Într-un studiu s-au observat concentraţii plasmatice de irbesartan ceva mai mari la femeile hipertensive. Cu toate acestea, nu s-au evidenţiat diferenţe în ceea ce priveşte timpul de înjumătăţire plasmatică şi acumularea irbesartanului. Nu este necesară ajustarea dozelor la femei. Valorile ASC şi Cmax ale irbesartanului au fost ceva mai mari la subiecţii vârstnici (≥ 65 ani) decât la subiecţii tineri (18-40 ani). Cu toate acestea, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu a fost modificat semnificativ. Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii vârstnici. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică al hidroclorotiazidei este cuprins între 5 şi 15 ore.
După administrarea orală sau intravenoasă de irbesartan marcat cu 14C, 80-85% din radioactivitatea plasmei circulante poate fi atribuită irbesartanului netransformat. Irbesartanul este metabolizat în ficat, prin glucuronoconjugare şi oxidare. Metabolitul circulant major este irbesartan-glucuronidul (aproximativ 6%). Studiile in vitro evidenţiază că irbesartanul este oxidat în primul rând de către enzima CYP2C9 a citocromului P450; izoenzima CYP3A4 are un efect neglijabil. Irbesartanul şi metaboliţii săi sunt eliminaţi pe cale biliară şi pe cale renală. După administrarea orală sau i.v. de irbesartan marcat cu 14C, aproximativ 20% din radioactivitate se regăseşte în urină, iar restul în materiile fecale. Mai puţin de 2% din doză se excretă prin urină sub formă de irbesartan nemodificat.
Hidroclorotiazida nu este metabolizată, dar este eliminată rapid pe cale renală. Cel puţin 61% din doza orală se eliminăsub formă nemodificată, în primele 24 ore după administrare. Hidroclorotiazida traversează bariera placentară, dar nu traversează bariera hemato-encefalică şi se excretă prin laptele matern.
Insuficienţă renală: la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei hemodializaţi, parametrii farmacocinetici ai irbesartanului nu sunt semnificativ modificaţi. Irbesartanul nu se elimină prin hemodializă. La pacienţii cu clearance-ul creatininei < 20 ml/min, s-a raportat o creştere de până la 21 de ore a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al hidroclorotiazidei.
Insuficienţă hepatică: la pacienţii cu ciroză uşoară până la moderată, parametrii farmacocinetici ai irbesartanului nu sunt semnificativ modificaţi. Nu s-au efectuat studii la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.
Date preclinice de siguranţă
Irbesartan/hidroclorotiazidă: toxicitatea potenţială a asocierii irbesartan/hidroclorotiazidă după administrarea orală s-a evaluat în studii cu durata de până la 6 luni, efectuate la şobolani şi maimuţe Macaccus. Nu s-au evidenţiat efecte toxicologice relevante pentru utilizarea terapeutică la om.
Următoarele modificări, observate la şobolan şi maimuţa Macaccus la care s-a administrat asocierea irbesartan/hidroclorotiazidă în doze de 10/10 şi 90/90 mg/kg şi zi, au fost observate şi la administrarea în monoterapie a uneia din cele două substanţe active şi/sau au fost secundare scăderii tensiunii arteriale (nu s-a observat nici o interacţiune toxicologică semnificativă):
modificări renale, caracterizate prin creşteri uşoare ale concentraţiilor plasmatice de uree şi creatinină şi hiperplazie/hipertrofie a aparatului juxtaglomerular, care sunt consecinţa directă a acţiunii irbesartanului asupra sistemului renină-angiotensină;
scădere uşoară a parametrilor eritrocitari (eritrocite, hemoglobină, hematocrit);
s-au observat decolorare a mucoasei gastrice, ulcere şi necroze focale ale mucoasei gastrice la câţiva şobolani dintr-un studiu de toxicitate cu durata de 6 luni, efectuat cu dozele de irbesartan 90 mg/kg şi zi, hidroclorotiazidă 90 mg/kg şi zi şi irbesartan/hidroclorotiazidă 10/10 mg/kg şi zi. Aceste leziuni nu s-au observat la maimuţele Macaccus;
scăderea concentraţiei plasmatice a potasiului, din cauza hidroclorotiazidei şi prevenită parţial atunci când hidroclorotiazida s-a administrat în asociere cu irbesartan.
Majoritatea efectelor menţionate mai sus par să fie datorate acţiunii farmacologice a irbesartanului (blocarea angiotensinei II inhibă eliberarea de renină, cu stimularea celulelor secretoare de renină) şi apar şi la inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei. Aceste efecte nu par să aibă relevanţă pentru utilizarea în doze terapeutice a asocierii irbesartan/hidroclorotiazidă la om.
Nu s-a observat nici un efect teratogen la şobolanii la care s-a administrat asocierea irbesartan şi hidroclorotiazidă în doze toxice pentru mamă. Efectele asocierii irbesartan/hidroclorotiazidă asupra fertilităţii nu s-au evaluat în studii la animale, întrucât nu există dovezi că irbesartanul sau hidroclorotiazida utilizate în monoterapie ar avea reacţii adverse asupra fertilităţii la animale sau la om. Cu toate acestea, un alt antagonist al angiotensinei II, administrat în monoterapie, a afectat parametrii fertilităţii în studiile la animale. Aceste efecte s-au observat şi la doze mai mici din acest alt antagonist al angiotensinei II, administrat în asociere cu hidroclorotiazida.
Nu s-a evidenţiat mutagenitate sau clastogenitate pentru asocierea irbesartan/hidroclorotiazidă.
Potenţialul carcinogen al asocierii irbesartan/hidroclorotiazidă nu s-a evaluat în studii la animale.
Irbesartan: nu s-a evidenţiat toxicitate anormală sistemică sau de organ ţintă, la dozele relevante clinic.
În studiile nonclinice de siguranţă, dozele mari de irbesartan (≥ 250 mg/kg şi zi la şobolan şi ≥ 100 mg/kg şi zi la maimuţa Macaccus) au produs o reducere a parametrilor eritrocitari (eritrocite,
hemoglobină, hematocrit). La doze foarte mari (≥ 500 mg/kg şi zi), irbesartanul a indus modificări degenerative ale rinichiului (cum sunt nefrită interstiţială, distensie tubulară, bazofilie tubulară, creşterea concentraţiilor plasmatice ale ureei şi creatininei) la şobolan şi la maimuţa Macaccus; acestea sunt considerate secundare efectelor hipotensive ale medicamentului, care duc la scăderea perfuziei renale. Mai mult, irbesartanul a indus hiperplazie/hipertrofie a celulelor juxtaglomerulare (la şobolani la doze ≥ 90 mg/kg şi zi, la maimuţe Macaccus la doze ≥ 10 mg/kg şi zi). Toate aceste modificări au fost considerate ca fiind determinate de acţiunea farmacologică a irbesartanului. La om, pentru dozele terapeutice de irbesartan, hiperplazia/hipertrofia celulelor juxtaglomerulare nu par să aibă nici o relevanţă.
Pentru irbesartan nu s-a evidenţiat mutagenitate, clastogenitate sau carcinogenitate.
Studiile cu irbesartan efectuate la animale au evidenţiat efecte toxice tranzitorii la fetuşii de şobolan (creşterea formării de caverne la nivel renal şi pelvin, hidroureter sau edem subcutanat), care s-au remis după naştere. La iepuri, s-au observat avort sau resorbţie fetală precoce, la doze care au provocat toxicitate maternă semnificativă, inclusiv mortalitate. Nu s-a observat nici un efect teratogen la şobolan sau iepure.
Hidroclorotiazidă: cu toate că în câteva modele experimentale s-au găsit dovezi echivoce pentru un efect genotoxic sau carcinogen, experienţa îndelungată cu hidroclorotiazidă la om nu a demonstrat nici o asociere între utilizarea acesteia şi creşterea frecvenţei neoplasmelor.
Lista excipienţilor
Celuloză microcristalină
Croscarmeloză sodică
Lactoză monohidrat
Stearat de magneziu
Dioxid de siliciu coloidal hidratat
Amidon de porumb pregelatinizat
Oxid roşu şi galben de fer
6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate 3 ani.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.
A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 14 comprimate; card cu 1 blister din PVC/PVDC/ Aluminiu a 14 comprimate.
Cutie cu 28 comprimate; card cu 2 blistere din PVC/PVDC/ Aluminiu a câte 14 comprimate.
Cutie cu 56 comprimate; card cu 4 blistere din PVC/PVDC/ Aluminiu a câte 14 comprimate.
Cutie cu 98 comprimate, card cu 7 blistere din PVC/PVDC/ Aluminiu a câte 14 comprimate.
Cutie cu 56 x 1 comprimate, card cu 7 blistere perforate unidoză din PVC/PVDC/ Aluminiu a câte 8 comprimate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
SANOFI PHARMA BRISTOL-MYERS SQUIBB SNC
174 avenue de France
F-75013 Paris - Franţa
Caracteristici
Concentratie | 150mg/12,5mg |
Review-uri
Pareri COAPROVEL 150mg/12,5mg x 28 COMPR. 150mg/12,5mg SANOFI PHARMA - BRIS
Fii primul care sparge gheata!
Spune-ne parerea ta despre acest produs si porneste discutia.
Detii sau ai utilizat produsul?
Clientii pfarma.ro nu au adaugat inca opinii pentru acest produs. Fii primul care adauga o parere, folosind formularul de mai jos.
Alerta de pret
Produse similare
Ser fiziologic 90 mg/10 ml 5 fiole
Acesta este un medicament OTC si se poate elibera fara prescriptie medicala. Conform legislatiei in vigoare, pentru a-l putea comanda online...
ALOXI 500mcg x 1 CAPS. MOI 500mcg HELSINN BIREX PHARMA CSC - ANGELINI
Ce este Aloxi? Aloxi este un medicament care conține substanța activă palonosetron. Este disponibil sub formă de soluție injectabilă (250 micrograme în 5 ml de soluție) și sub formă de...
BETABIOPTAL 1,3 mg/g+2,5 mg/g X 1 GEL OFT. 1,3mg/g+2,5mg/g THEA FARMA S.P.A.
Indicații BETABIOPTAL gel este indicat în infecţii oftalmice nepurulente cu bacterii sensibile la cloramfenicol când este utilă asocierea acţiunii antiinflamatoare a betametazonei, în...
CIMZIA x 2 SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUT 200 mg UCB PHARMA SA
Indicații Artrită reumatoidă Cimzia, în asociere cu metotrexatul (MTX), este indicat pentru: tratamentul poliartritei reumatoide active, moderată până la severă, la pacienţii adulţi,...
LODOZ 2,5mg/6,25mg x 30 COMPR. FILM. 2,5mg/6,25mg MERCK KGAA
Indicații Hipertensiune arterială esenţială uşoară sau moderată. Dozaj Doze Doza iniţială obişnuită este de un comprimat filmat de Lodoz 2,5 mg/6,25 mg o dată pe...
ZYPADHERA 300mg x 1 PULB. + SOLV. PT. SUSP. INJ. C 300mg ELI LILLY NEDERLAND
Zypadhera este un medicament sub forma de pulbere si solvent din care se obtine o suspensie injectabila cu eliberare prelungita. Acesta contine substanta activa olanzapina. „Eliberare...
ZYPREXA 10 mg x 28 COMPR. FILM. 10mg ELI LILLY NEDERLAND
1. CE ESTE ZYPREXA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ ZYPREXA aparţine grupului de medicamente denumit antipsihotice. ZYPREXA se foloseşte pentru tratamentul unei boli cu simptome cum ar fi:...
HIDRASEC 100 mg X 20 CAPS. 100mg BIOPROJET PHARMA - ABBOTT MYLAN
Ce este Hidrasec si pentru ce se utilizeaza Indicatii Hidrasec 100 mg capsule este indicat in tratamentul diareei acute la adulti. Daca se initiaza tratamentul etiologic al...
QUETIAPINA ZENTIVA 300 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 300mg ZENTIVA K.S.
Indicații Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru: Tratamentul schizofreniei. Tratamentul tulburării bipolare: - episoade maniacale moderate până...
QUETIAPINA ZENTIVA 50 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 50mg ZENTIVA K.S.
Indicații Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru: Tratamentul schizofreniei. Tratamentul tulburării bipolare: - episoade maniacale moderate până...
MILURIT 100 mg x 60 COMPR. 100mg EGIS PHARMACEUTICALS
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Milurit şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Milurit 3. Cum să utilizaţi Milurit 4. Reacţii adverse posibile...
OLSSA 40 mg/10 mg X 28 COMPR. FILM. 40mg/10mg HCS BVBA - KRKA
Ce găsiți în acest prospect: 1. Ce este Olssa și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Olssa 3. Cum să luați Olssa 4. Reacții adverse posibile...
TANDESAR 32 mg X 28 COMPR. 32mg TERAPIA S.A.
În acest prospect găsiţi: 1. Ce este Tandesar şi pentru ce se utilizează 2. Înainte să luaţi Tandesar 3. Cum să luaţi Tandesar 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Tandesar...
OVESTIN 0,5 mg X 15 OVULE 0,5 mg ASPEN PHARMA TRADING
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Ovestin 0,5 mg ovule 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare ovul conţine estriol 0,5 mg Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi...
DEPAKINE CHRONO 300 mg X 100 COMPR. ELIB. PREL. 300mg SANOFI ROMANIA SRL
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Depakine Chrono şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Depakine Chrono 3. Cum să luaţi Depakine Chrono 4. Reacţii...
ZINNAT 500 mg X 10 COMPR. FILM. 500mg GLAXOSMITHKLINE (IRE
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Zinnat 500 mg, comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 500 mg sub formă de...
VENTOLIN 100 INHALER CFC-FREE X 1 SUSP. INHAL. PRESURIZATA 100µg/doza GLAXOSMITHKLINE (IRE
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Ventolin 100 Inhaler CFC-Free şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Ventolin 100 Inhaler CFC-Free...
SERETIDE DISKUS 50 micrograme/100 micrograme X 1 PULB. INHAL.
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Seretide Diskus şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Seretide Diskus 3. Cum să utilizaţi Seretide Diskus 4....
THYROZOL 20mg X 50 COMPR. FILM.
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Thyrozol şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Thyrozol 3. Cum să utilizaţi Thyrozol 4. Reacţii adverse...
DAVIA 10 mg x 30 COMPR. FIL 10mg TERAPIA
Ce găsiţi ȋn acest prospect: 1. Ce este Davia şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Davia 3. Cum să utilizaţi Davia 4. Reacţii adverse posibile 5....
RASAGILINA RATIOPHARM 1 mg X 30 COMPR. 1mg TEVA
Ce găsiți în acest prospect 1. Ce este Rasagilină ratiopharm și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Rasagilină ratiopharm 3. Cum să luați Rasagilină ratiopharm...
FORXIGA 10 mg X 90 COMPR. FILM. 10mg ASTRAZENECA
Ce găsiți în acest prospect 1. Ce este Forxiga și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Forxiga 3. Cum să luați Forxiga 4. Reacții adverse posibile 5. Cum...