- Acasa
- Medicamente cu reteta
- Takeda GmbH
- COMPETACT x 56 COMPR. FILM. 15mg/850mg TAKEDA GLOBAL RESEAR NYCOMED
COMPETACT x 56 COMPR. FILM. 15mg/850mg TAKEDA GLOBAL RESEAR NYCOMED
ATENTIE!!!
Acest medicament NU se poate comercializa online.
Se eliberează DOAR DIN FARMACIE, STRICT ÎN BAZA REȚETEI MEDICALE. Se poate rezerva online, cu ridicare din farmacie.Descriere
Indicații
Competact este indicat ca tratament de a doua intenţie la pacienţii adulţi cu diabet zaharat de tip 2, mai ales la cei supraponderali, care nu pot obţine un control suficient al glicemiei numai cu doza maxim tolerată de metformină administrată pe cale orală.
Răspunsul pacienţilor la tratament trebuie evaluat după 3 până la 6 luni de la iniţierea tratamentului cu pioglitazonă (de exemplu scăderea HbA1c). Administrarea pioglitazonei trebuie întreruptă la pacienţii care nu răspund corespunzător la acest tratament. În contextul riscului posibil existent în cazul tratamentului îndelungat, la vizitele de rutină ulterioare medicii trebuie să analizeze dacă tratamentul şi-a păstrat beneficiile (vezi pct. 4.4).
Doze
Adulți cu funcție renală normală (RFG ≥ 90 ml/min)
Doza recomandată de Competact este de 30 mg/zi pioglitazonă plus 1700 mg/zi clorhidrat de metformină (această doză se obţine cu un comprimat de Competact 15 mg/850 mg, administrat de două ori pe zi).
Înainte ca pacientului să i se administreze Competact trebuie luată în considerare creşterea treptată a dozei de pioglitazonă (adăugată dozei optime de metformină).
Dacă este adecvat din punct de vedere clinic, se poate lua în considerare trecerea directă de la monoterapia cu metformină la Competact.Grupe speciale de pacienţi
Vârstnici
Deoarece metformina este excretată prin rinichi, iar pacienţii vârstnici prezintă o tendinţă de reducere a funcţiei renale, trebuie avută în vedere monitorizarea cu regularitate a funcţiei renale la pacienţii vârstnici cărora li se administrează Competact (vezi punctele 4.3 şi 4.4).
Medicii trebuie să iniţieze tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă şi să crească doza treptat, în special în cazul în care pioglitazona este asociată cu insulină (vezi pct. 4.4, Retenţia hidrică şi insuficienţa cardiacă).
Insuficienţă renală
RFG trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului cu medicamente care conțin metformină și cel puțin anual după aceea. La pacienții cu risc crescut de evoluție ulterioară a insuficienței renale și la vârstnici, funcția renală trebuie evaluată mai frecvent, de exemplu o dată la 3-6 luni.
Este de preferat ca doza zilnică maximă de metformină să fie împărțită în 2-3 doze pe zi. Înainte de a lua în considerare inițierea tratamentului cu metformină la pacienții cu RFG < 60 ml/min, trebuie evaluați factorii care pot crește riscul de acidoză lactică (vezi pct. 4.4).
Dacă nu este disponibilă o concentrație adecvată de Competact, în locul combinației în doză fixă trebuie utilizate monocomponentele individuale.Insuficienţă hepatică
Competact nu trebuie utilizat la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.3 şi 4.4).
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Competact la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.Mod de administrare
Comprimatele trebuie înghiţite cu un pahar cu apă. Administrarea de Competact în timpul mesei sau imediat după aceasta poate reduce simptomele gastrointestinale asociate cu metformina.
Contraindicații
Competact este contraindicat la pacienţii cu:
Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1
Insuficienţă cardiacă sau antecedente de insuficienţă cardiacă (stadiile NYHA de la I la IV)
Neoplasm de vezică urinară confirmat în prezent sau antecedente de neoplasm de vezică urinară
Hematurie macroscopică neinvestigată
Boală cronică sau acută, care ar putea determina hipoxie tisulară, cum ar fi insuficienţă cardiacă sau respiratorie, infarct miocardic recent, şoc
Insuficienţă hepatică
Intoxicaţie acută cu alcool, alcoolism
Orice tip de acidoză metabolică acută (de exemplu acidoză lactică, cetoacidoză diabetică)
Precomă diabetică
Insuficiență renală severă (RFG < 30 ml/min)
Afecţiuni acute cu potenţial de deteriorare a funcţiei renale, cum ar fi:
Deshidratare
Infecţie severă
Administrare intravasculară de substanţe de contrast cu iod (vezi pct. 4.4)
Alăptare (vezi pct. 4.6)
Atenționări
Nu există experienţă clinică cu pioglitazonă în asociere triplă cu alte medicamente antidiabetice orale. Acidoza lactică
Acidoza lactică, o complicație metabolică foarte rară, dar gravă, survine cel mai adesea în caz de deteriorare acută a funcției renale, de boală cardiorespiratorie sau sepsis. Acumularea de metformină survine la deteriorarea acută a funcției renale și crește riscul de acidoză lactică.
În caz de deshidratare (diaree severă sau vărsături, febră sau aport redus de lichide), administrarea Competact trebuie întreruptă temporar și se recomandă contactarea unui profesionist din domeniul sănătății.
Administrarea medicamentelor care pot afecta în mod acut funcția renală (de exemplu antihipertensivele, diureticele și AINS) trebuie inițiată cu prudență la pacienții tratați cu metformină. Alți factori de risc pentru acidoză lactică sunt consumul de alcool etilic în exces, insuficiența hepatică, diabetul zaharat insuficient controlat, cetoza, repausul alimentar prelungit și orice afecțiuni asociate cu hipoxie, precum și utilizarea concomitentă de medicamente care pot cauza acidoză lactică (vezi pct. 4.3 și 4.5).
Pacienții și/sau îngrijitorii acestora trebuie informați în privința riscului de acidoză lactică. Acidoza lactică se caracterizează prin dispnee acidotică, dureri abdominale, crampe musculare, astenie și hipotermie, urmate de comă. În caz de simptome suspectate, pacientul trebuie să oprească administrarea Competact și să solicite imediat un consult medical. Rezultatele investigațiilor diagnostice de laborator indică o scădere a pH-ului sanguin (< 7,35), creștere a concentrațiilor plasmatice de lactat (> 5 mmol/l) și o creștere a deficitului anionic și a raportului lactat/piruvat.Funcţia renală
RFG trebuie evaluată înainte de inițierea tratamentului și periodic după aceea, vezi pct. 4.2. Metformina este contraindicată la pacienții cu RFG < 30 ml/min și administrarea acesteia trebuie întreruptă temporar în prezența afecțiunilor care influențează funcția renală, vezi pct. 4.3.
Scăderea funcţiei renale la pacienţii vârstnici este frecventă şi asimptomatică. Trebuie luate măsuri speciale de precauţie în situaţiile în care funcţia renală se poate deteriora, de exemplu la iniţierea unui tratament cu antihipertensive sau a unui tratament cu diuretice şi a unui tratament cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).Retenţia lichidiană şi insuficienţa cardiacă
Pioglitazona poate determina retenţie de lichide, care poate exacerba sau precipita insuficienţa cardiacă. Când sunt trataţi pacienţi care au cel puţin un factor de risc pentru dezvoltarea insuficienţei cardiace congestive (de exemplu infarct miocardic în antecedente sau boală arterială coronariană simptomatică sau vârstnici), medicii trebuie să iniţieze tratamentul cu cea mai mică doză disponibilă şi să crească doza gradat. Pacienţii trebuie ţinuţi sub observaţie, mai ales cei cu fracţie de ejecţie redusă, pentru depistarea semnelor şi simptomelor de insuficienţă cardiacă, creştere în greutate sau apariţia edemelor. Au existat cazuri de insuficienţă cardiacă raportate după punerea pe piaţă, când pioglitazona s-a utilizat în asociere cu insulina sau la pacienţii cu antecedente de insuficienţă cardiacă. Deoarece insulina şi pioglitazona sunt ambele asociate cu retenţia de lichide, administrarea concomitentă de insulină şi Competact poate creşte riscul de edem. De asemenea, după punerea pe piaţă, au fost raportate cazuri de edeme periferice şi insuficienţă cardiacă la pacienţii trataţi concomitent cu pioglitazonă şi antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv inhibitori selectivi ai COX-2. Administrarea de Competact trebuie întreruptă dacă apar orice semne de deteriorare a statusului cardiac.
Un studiu de evaluare a efectelor cardiovasculare ale pioglitazonei a fost efectuat la pacienţi sub 75 ani cu diabet de tip 2 şi boală preexistentă severă la nivelul vaselor mari. Pioglitazona sau placebo au fost adăugate la medicaţia antidiabetică şi cardiovasculară pentru până la 3,5 ani. Acest studiu a arătat o creştere a rapoartelor referitoare la insuficienţa cardiacă, totuşi aceasta nu a dus la o creştere a mortalităţii în acest studiu.Vârstnici
Asocierea pioglitazonei cu insulină trebuie făcută cu precauţie la vârstnici din cauza riscului crescut de insuficienţă cardiacă gravă.
Având în vedere riscurile specifice vârstei (în special neoplasmul de vezică urinară, fracturile şi insuficienţa cardiacă), raportul dintre beneficii şi riscuri trebuie evaluat cu atenţie atât înainte cât şi în timpul tratamentului la vârstnici.Neoplasm de vezică urinară
Într-o analiză a unui grup de studii clinice randomizate (o meta-analiză) s-au raportat mai multe cazuri de neoplasm de vezică urinară (19 cazuri din cei 12506 pacienţi cărora li se administra pioglitazonă; 0,15%), în comparaţie cu grupul de control (7 cazuri din cei 10212 pacienţi cărora nu li se administra pioglitazonă; 0,07%) RR= 2,64 (IÎ 95% 1,11-6,31, p=0,029). În urma excluderii din studiu a pacienţilor care fuseseră trataţi timp de mai puţin de un an cu medicaţia de studiu la momentul diagnosticării neoplasmului de vezică urinară, au rămas 7 cazuri (0,06%) în grupul cu pioglitazonă şi 2 cazuri (0,02%) în grupul de control. Studii epidemiologice au demonstrat, de asemenea, existenţa unui risc uşor crescut de neoplasm de vezică urinară la pacienţi diabetici trataţi cu pioglitazonă, deși nu toate studiile au identificat un risc crescut semnificativ din punct de vedere statistic.
Factorii de risc pentru neoplasmul de vezică urinară trebuie evaluaţi înaintea iniţierii tratamentului cu pioglitazonă (factorii de risc includ vârsta, antecedente legate de statutul de fumător, expunerea la anumiţi factori ocupaţionali sau la chimioterapie, de exemplu ciclofosfamidă sau radioterapie anterioară în zona pelviană). Orice hematurie macroscopică trebuie investigată înaintea iniţierii tratamentului cu pioglitazonă.
Pacienţii trebuie sfătuiţi să se adresesze medicului curant dacă în timpul tratamentului apar hematuria macroscopică sau alte simptome cum ar fi disuria sau nevoia imperioasă de a urina.Monitorizarea funcţiei hepatice
S-au raportat cazuri rare de creşteri ale valorilor enzimelor hepatice şi disfuncţie hepatocelulară în cadrul experienţei dobândite după punerea pe piaţă a pioglitazonei (vezi pct. 4.8). Deşi în cazuri foarte rare s-a raportat decesul, nu a fost stabilită o relaţie de cauzalitate.
Prin urmare, se recomandă ca pacienţii trataţi cu Competact să fie periodic monitorizaţi din punct de vedere a valorilor enzimelor hepatice. La toţi pacienţii, valorile enzimelor hepatice trebuie verificate înainte de începerea tratamentului cu Competact. Tratamentul cu Competact nu trebuie început la pacienţii cu valori iniţiale crescute ale enzimelor hepatice (ALAT > 2,5 x limita superioară a valorilor normale) sau care prezintă oricare alte semne de boală hepatică.
După începerea tratamentului cu Competact, se recomandă ca valorile enzimelor hepatice să fie monitorizate periodic, în funcţie de recomandarea medicului. În cazul în care în timpul tratamentului cu Competact valorile ALAT sunt de 3 ori mai mari decât limita superioară a valorilor normale, valorile enzimelor hepatice trebuie verificate din nou cât mai curând posibil. Dacă valorile ALAT rămân > 3 X limita superioară a valorilor normale, tratamentul trebuie întrerupt. În cazul în care un pacient prezintă simptome care sugerează o disfuncţie hepatică, simptome care pot include greaţă inexplicabilă, vărsături, durere abdominală, oboseală, anorexie şi/sau urină hipercromă, trebuie verificate valorile enzimelor hepatice. Decizia continuării sau nu a tratamentului cu Competact trebuie luată de către medic, în funcţie de rezultatele testelor de laborator. În cazul în care se observă apariţia icterului, administrarea medicamentului trebuie întreruptă.Creşterea ponderală
În cadrul studiilor clinice efectuate cu pioglitazonă, au existat dovezi de creştere în greutate dependentă de doză, care poate fi datorată acumulării de ţesut adipos şi în unele cazuri asociată cu retenţia de fluide. În unele cazuri creşterea în greutate poate fi un simptom al insuficienţei cardiace; prin urmare, greutatea trebuie ţinută sub supraveghere atentă.Tulburări hematologice
În timpul tratamentului cu pioglitazonă, a existat o uşoară scădere a valorii medii de hemoglobină (reducere relativă de 4%) şi a hematocritului (reducere relativă de 4,1%), în funcţie de hemodiluţie. Modificări similare au fost observate la pacienţii trataţi cu metformină (reduceri relative de 3-4% a valorii de hemoglobină şi de 3,6-4,1% a hematocritului) în cadrul studiilor clinice controlate comparative cu pioglitazonă.Hipoglicemia
Pacienţii cărora li se administrează pioglitazonă în dublă asociere cu o sulfoniluree pot prezenta risc de hipogligemie dependentă de doză şi, o scădere a dozei de sulfoniluree poate fi necesară.Tulburările oculare
După punerea pe piaţă s-au raportat cazuri de primă apariţie sau de agravare a edemului macular diabetic cu scăderea acuităţii vizuale la tiazolidinedione, inclusiv pioglitazonă. Mulţi dintre aceşti pacienţi au raportat şi edem periferic concomitent. Nu este clar dacă există sau nu o asociere directă între pioglitazonă şi edemul macular, însă medicul care prescrie medicamentul trebuie să ia în considerare posibilitatea apariţiei edemului macular, în cazul în care pacienţii raportează tulburări de acuitate vizuală; trebuie luată în considerare efectuarea unui consult oftalmologic adecvat.Intervenţia chirurgicală
Deoarece Competact conţine clorhidrat de metformină, administrarea acestuia trebuie întreruptă la momentul intervenției chirurgicale, sub anestezie generală, spinală sau epidurală. Tratamentul poate fi reluat după cel puțin 48 ore de la intervenția chirurgicală sau la reînceperea hrănirii pe cale orală și cu condiția ca funcția renală să fi fost reevaluată și să se fi constatat că este stabilă.Administrarea unei substanţe de contrast care conţine iod
Administrarea intravasculară de substanțe de contrast iodate poate duce la nefropatie indusă de substanța de contrast, ceea ce determină acumularea de metformină și creșterea riscului de acidoză lactică. Administrarea metforminei trebuie întreruptă înainte de procedura de imagistică sau la momentul acesteia și nu trebuie reluată decât la cel puțin 48 ore după procedură, cu condiția ca funcția renală să fi fost reevaluată și să se fi constatat că este stabilă, vezi pct. 4.2 și 4.5.Ovarele polichistice
Ca urmare a îmbunătăţirii acţiunii insulinei, tratamentul cu pioglitazonă la pacientele cu ovare polichistice poate determina reluarea ovulaţiei. Aceste paciente pot deveni gravide. Pacientele trebuie atenţionate asupra riscului de sarcină şi, dacă o pacientă doreşte să devină gravidă ori dacă apare o sarcină, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.6).Altele
Într-o analiză globală a reacţiilor adverse referitoare la fractura osoasă din studii clinice dublu orb, controlate, randomizate, s-a observat o incidenţă crescută a fracturilor osoase la femei (vezi pct. 4.8).
Incidenţa calculată a fracturilor a fost de 1,9 fracturi la 100 pacient-ani la femeile tratate cu pioglitazonă şi de 1,1 fracturi la 100 pacient-ani la femeile tratate cu un comparator. Conform acestui set de date, creşterea riscului observată pentru femeile tratate cu pioglitazonă este de 0,8 fracturi la 100 pacient-ani de utilizare.
Unele studii epidemiologice au sugerat un risc crescut de fracturi similar atât la bărbaţi cât şi la femei. Riscul de fractură trebuie avut în vedere în cazul pacienţilor cărora li se administrează pioglitazonă în cadrul unui tratament pe perioadă îndelungată (vezi pct. 4.8).
Pioglitazona trebuie folosită cu precauţie în cazul administrării concomitente de inhibitori (de exemplu gemfibrozil) sau inductori (de exemplu rifampicină) ai citocromului P450 2C8. Glicemia trebuie monitorizată îndeaproape. Trebuie luată în considerare ajustarea dozei de pioglitazonă în limitele de dozaj recomandate sau modificarea tratamentului antidiabetic (vezi pct. 4.5).
Interacțiuni
Nu s-au efectuat studii oficiale privind interacţiunile cu Competact. Următoarele afirmaţii reflectă informaţiile disponibile cu privire la substanţele active luate individual (pioglitazonă şi metformină).Metformină
Utilizarea concomitentă nu este recomandată
Alcool etilic
Intoxicația cu alcool etilic se asociază cu un risc crescut de acidoză lactică, mai ales în caz de repaus alimentar, malnutriție sau insuficiență hepatică.
Substanțe de contrast iodate
Administrarea Competact trebuie întreruptă înainte de procedura de imagistică sau la momentul acesteia și nu trebuie reluată decât la cel puțin 48 ore după procedură, cu condiția ca funcția renală să fi fost reevaluată și să se fi constatat că este stabilă, vezi pct. 4.2 și 4.4.
Asocieri care necesită prudență la utilizare
Unele medicamente pot avea efecte adverse asupra funcției renale, ceea ce poate crește riscul de acidoză lactică, de exemplu AINS, inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază (COX) II, inhibitori ECA, antagoniști ai receptorilor de angiotensină II și diuretice, în special diuretice de ansă. La inițierea administrării sau la utilizarea acestor medicamente concomitent cu Competact, este necesară monitorizarea atentă a funcției renale.
Medicamentele cationice care se elimină prin secreţie tubulară renală (de exemplu cimetidina) pot interacţiona cu metformina, concurând pentru sistemele comune de transport tubular renal. Un studiu efectuat la şapte voluntari sănătoşi a demonstrat că cimetidina, administrată în doză de 400 mg de două ori pe zi, a crescut expunerea sistemică a metforminei (ASC) cu 50% şi Cmax cu 81%. De aceea, trebuie luată în considerare monitorizarea atentă a glicemiei, ajustarea dozei în limitele de dozare recomandate şi modificarea tratamentului antidiabetic în cazul administrării concomitente de medicamente cationice care se elimină prin secreţie tubulară renală.Pioglitazonă
S-a raportat că administrarea concomitentă de pioglitazonă şi gemfibrozil (un inhibitor al citocromului P450 2C8) determină o creştere de 3 ori a ASC a pioglitazonei. Deoarece există un potenţial de creştere a frecvenţei reacţiilor adverse legate de doză, poate fi necesară o reducere a dozei de pioglitazonă în cazul administrării concomitente de gemfibrozil. Trebuie luat în considerare controlul atent al glicemiei (vezi pct. 4.4). S-a raportat că administrarea concomitentă de pioglitazonă şi rifampicină (un inductor al citocromului P450 2C8) determină o scădere cu 54% a ASC a pioglitazonei. Poate fi necesară creşterea dozei de pioglitazonă în cazul administrării concomitente de rifampicină. Trebuie luat în considerare controlul atent al glicemiei (vezi pct. 4.4).
Glucocorticoizii (administraţi pe cale sistemică şi locală), beta-2-agoniştii şi diureticele au o activitate hiperglicemică intrinsecă. Pacientul trebuie informat în acest sens, iar glicemia trebuie monitorizată mai frecvent, mai ales la începutul tratamentului. Dacă este necesar, doza de medicament antidiabetic trebuie ajustată pe parcursul tratamentului cu alt medicament sau la întreruperea acestuia.
Inhibitorii ECA pot reduce concentraţiile de glucoză din sânge. Dacă este necesar, doza de medicament antidiabetic trebuie ajustată pe parcursul tratamentului cu alt medicament sau la întreruperea acestuia.
Studiile de interacţiune au arătat că pioglitazona nu are nici un efect semnificativ asupra farmacocineticii sau a farmacodinamicii digoxinei, warfarinei, fenprocumonului şi metforminei. Studiile efectuate la om nu sugerează nici un efect inductor la nivelul principalului citocrom P450, 1A, 2C8/9 şi 3A4. Studiile in vitro nu arată nici o inhibare a unui subtip de citocrom P450. Nu sunt de aşteptat interacţiuni cu substanţele metabolizate de către aceste enzime, de exemplu contraceptivele orale, ciclosporina, blocante ale canalelor de calciu şi inhibitori ai HMGCoA reductazei.
Sarcina
Pentru Competact nu sunt disponibile date preclinice sau clinice privind utilizarea la femeile gravide sau care alăptează.Femei aflate la vârsta fertilă / Contracepţia la bărbaţi şi femei
Competact nu este recomandat la femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive. Dacă o pacientă doreşte să rămână gravidă, tratamentul cu Competact trebuie întrerupt.Sarcina
Riscul legat de pioglitazonă
Nu există date adecvate privind utilizarea de pioglitazonă la femeile gravide. Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte teratogene, însă au evidenţiat toxicitate fetală legată de acţiunea farmacologică (vezi pct. 5.3).
Riscul legat de metformină
Studiile efectuate la animale nu au relevat efecte teratogene. Studiile clinice cu durată redusă nu au arătat că metformina are efecte de producere a malformaţiilor.
Competact nu trebuie utilizat în timpul sarcinii. În cazul apariţiei unei sarcini, tratamentul cu Competact trebuie întrerupt.Alăptarea
S-a demonstrat prezenţa atât a pioglitazonei, cât şi a metforminei în laptele femelelor de şobolani. Nu se cunoaşte dacă alăptarea determină expunerea copilului mic la medicament. De aceea, Competact nu trebuie utilizat de către femeile care alăptează (vezi pct. 4.3).Fertilitatea
Studiile cu pioglitazonă la animale nu au evidenţiat efecte asupra indicilor copulaţiei, fecundaţiei sau fertilităţii.
Fertilitatea masculilor şi femelelor de şobolan nu a fost afectată de metformină atunci când aceasta a fost administrată în doze de până la 600 mg/kg şi pe zi, ceea ce reprezintă de aproximativ trei ori doza zilnică maximă recomandată la om, folosind ca bază de comparaţie suprafaţa corporală.
Condus auto
Competact nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, pacienţii care prezintă tulburări vizuale trebuie să fie precauţi atunci când conduc vehicule sau folosesc utilaje.
Reacții adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Au fost efectuate studii clinice cu Competact comprimate şi pioglitazonă asociată cu metformină (vezi pct. 5.1). La începerea tratamentului pot apărea dureri abdominale, diaree, pierderea apetitului alimentar, greaţă şi vărsături, aceste reacţii sunt foarte frecvente dar, de obicei, dispar spontan în cele mai multe cazuri. Acidoza lactică este o reacţie adversă gravă care poate apărea foarte rar (< 1/10000) (vezi pct. 4.4), iar alte reacţii cum sunt fracturile osoase, creşterea ponderală şi edemele pot apărea frecvent (≥1/100 şi < 1/10) (vezi pct. 4.4).Listă a reacţiilor adverse sub formă de tabel
Reacţiile adverse raportate în cadrul studiilor clinice dublu-orb şi după punerea pe piaţă sunt enumerate mai jos, folosindu-se termenul preferat MedDRA, pe categorii de aparate, sisteme şi organe şi cu o frecvenţă absolută. Frecvenţele se definesc astfel: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei categorii de aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a incidenţei, urmată de ordinea descrescătoare a gravităţii.Descrierea unor reacţii adverse selectate
1. După punerea pe piaţă, au fost raportate cazuri de reacţii de hipersensibilitate la pacienţii trataţi cu pioglitazonă. Aceste reacţii includ anafilaxie, angioedem şi urticarie.
2. Tratamentul pe termen lung cu metformină a fost asociat cu diminuarea absorbţiei de vitamina B12, însoţită de reducerea concentraţiilor serice ale acesteia. Se recomandă să se ia în considerare această etiologie dacă un pacient prezintă anemie megaloblastică.
3. Tulburările de vedere s-au raportat în principal la începutul tratamentului şi sunt legate de modificările glicemiei, datorită unei modificări temporare a tumefierii ţesuturilor şi a indicelui de refracţie al cristalinului.
4. Tulburările gastrointestinale apar cel mai frecvent la începerea tratamentului şi dispar spontan în cele mai multe cazuri.
5. Cazuri izolate: valori anormale ale testelor funcţiei hepatice sau hepatită, care se rezolvă la întreruperea administrării de metformină.
6. S-a efectuat o analiză globală a reacţiilor adverse referitoare la fractura osoasă din studii clinice dublu orb, controlate cu un comparator, randomizate, care au cuprins peste 8100 de pacienţi trataţi cu pioglitazonă şi 7400 de pacienţi trataţi cu un comparator, pe o perioadă de până la 3,5 ani. S-a observat o frecvenţă mai mare a fracturilor la femeile cărora li s-a administrat pioglitazonă (2,6%) faţă de comparator (1,7 %). Nu s-a observat o creştere a frecvenţei fracturilor la bărbaţii trataţi cu pioglitazonă (1,3%), faţă de comparator (1,5%). În studiul PROactive, desfăşurat pe durata a 3,5 ani, 44/870 (5,1%; 1,0 fracturi la 100 pacient-ani) dintre femeile tratate cu pioglitazonă au prezentat fracturi, faţă de 23/905 (2,5%; 0,5 fracturi la 100 pacient-ani) dintre pacientele tratate cu un comparator. Prin urmare, creşterea riscului de fracturi observată pentru femeile tratate cu pioglitazonă în acest studiu este de 0,5 fracturi la 100 pacient-ani de utilizare Nu s-a observat o creştere a frecvenţei fracturilor la bărbaţii trataţi cu pioglitazonă (1,7%), faţă de comparator (2,1%). Ulterior punerii medicamentului pe piaţă au fost raportate fracturi osoase atât la pacienţii de sex masculin, cât şi la cei de sex feminin (vezi pct. 4.4).
7. În cadrul studiilor clinice controlate cu comparator activ, edemul s-a raportat la 6,3% din pacienţii trataţi cu metformină şi pioglitazonă, în vreme ce adăugarea de sulfoniluree la tratamentul cu metformină a determinat apariţia edemului la 2,2% din pacienţi. Cazurile de edem raportate au fost în general uşoare până la moderate şi de regulă nu au necesitat întreruperea tratamentului.
8. În cadrul studiilor clinice controlate cu comparator activ, creşterea ponderală medie, în cazul administrării de pioglitazonă ca monoterapie, a fost de 2-3 kg pe o perioadă de un an. În cadrul studiilor clinice în care s-a asociat pioglitazonă la tratamentul cu metformină s-a observat o creştere ponderală medie de 1,5 kg pe o perioadă de un an.
9. În cadrul studiilor clinice efectuate cu pioglitazonă, incidenţa creşterii valorilor ALAT cu mai mult de trei ori decât limita superioară a valorilor normale a fost egală cu placebo, dar mai mică decât cea observată la grupurile comparatoare cu metformină sau sulfoniluree. Valorile medii ale enzimelor hepatice au scăzut după tratamentul cu pioglitazonă.
În cadrul studiilor clinice controlate, incidenţa cazurilor raportate de insuficienţă cardiacă în timpul tratamentului cu pioglitazonă a fost aceeaşi cu cea a grupelor de tratament cu placebo, metformină şi sulfoniluree, dar a fost crescută în cazul asocierii cu insulina. Într-un studiu de evaluare a efectelor la pacienţi cu boală preexistentă severă la nivelul vaselor mariincidenţa insuficienţei cardiace grave a fost cu 1,6% mai mare cu pioglitazonă decât cu placebo atunci când pioglitazona a fost adăugată la terapie ce includea insulina. Totuşi, aceasta nu a dus la o creştere a mortalităţii în acest studiu. În acest studiu la pacienţi trataţi cu pioglitazonă şi insulină, a fost observat un procentaj mai mare de pacienţi cu insuficienţă cardiacă printre pacienţii cu vârsta ≥ 65 de ani comparativ cu pacienţii cu vârsta sub 65 de ani (9,7% faţă de 4,0%). La pacienţii trataţi cu insulină neasociată cu pioglitazonă, incidenţa insuficienţei cardiace a fost de 8,2% la cei cu vârsta ≥ 65 de ani faţă de 4,0% la pacienţii cu vârsta sub 65 de ani. După punerea pe piaţă, a fost raportată insuficienţa cardiacă la utilizarea pioglitazonei, mai frecvent atunci când pioglitazona a fost utilizată în asociere cu insulina sau la pacienţi cu antecedente de insuficienţă cardiacă (vezi pct. 4.4).Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.
Supradozaj
În cadrul studiilor clinice, pacienţii au luat pioglitazonă în doze mai mari decât doza maximă recomandată, de 45 mg pe zi. Doza maximă raportată de 120 mg pe zi, administrată timp de patru zile şi apoi 180 mg pe zi timp de şapte zile nu a fost asociată cu nici un fel de simptome.
Un supradozaj masiv cu metformină (sau riscurile aferente de acidoză lactică) poate determina acidoza lactică, situaţie care reprezintă o urgenţă medicală şi trebuie tratată în spital.
Metoda cea mai eficientă de eliminare a lactatului şi a metforminei este hemodializa.
Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: medicamente antidiabetice, combinaţii de medicamente antidiabetice orale; codul ATC: A10BD05.
Competact combină două substanţe active antihiperglicemiante cu mecanisme complementare de acţiune, pentru îmbunătăţirea controlului glicemiei la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2: pioglitazona, un membru al clasei de tiazolidinedione, şi clorhidratul de metformină, un membru al clasei de biguanide. Tiazolidinedionele acţionează în principal prin reducerea rezistenţei la insulină, iar biguanidele prin diminuarea producerii de glucoză hepatică endogenă.Combinaţia pioglitazonă şi metformină
Într-un studiu randomizat, dublu-orb, cu grupuri paralele, la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, având o valoare medie iniţială a HbA1c de 9,5%, au fost evaluate efectele tratamentului cu combinaţia în doză fixă de pioglitazonă 15 mg/metformină 850 mg administrate de două ori pe zi (N = 201), pioglitazonă 15 mg administrate de două ori pe zi (N = 189) şi metformină 850 mg administrate de două ori pe zi (N = 210). Administrarea medicamentelor antidiabetice anterioare a fost întreruptă cu 12 săptămâni înainte de evaluările iniţiale. După 24 de săptămâni de tratament, criteriul principal de evaluare a modificării medii faţă de valorile iniţiale a HbA1c a fost -1,83% în grupul tratat cu combinaţia pioglitazonă şi metformină, comparativ cu -0,96% în grupul tratat cu pioglitazonă (p < 0,0001) şi - 0,99% în grupul tratat cu metformină (p < 0,0001).
Profilul de siguranţă observat în acest studiu este reprezentat de reacţiile adverse observate cu substanţele active luate individual şi nu a sugerat nicio concluzie nouă legată de siguranţa în administrare.Pioglitazona
Efectele pioglitazonei pot fi mediate prin reducerea rezistenţei la insulină. Se pare că pioglitazona acţionează prin activarea receptorilor nucleari specifici (receptorul gama activat de proliferatorul peroxizomului), determinând creşterea sensibilităţii la insulină a ficatului, celulelor adipoase şi celulelor muşchilor scheletici la animale. S-a demonstrat că tratamentul cu pioglitazonă scade gluconeogeneza hepatică şi creşte distribuţia periferică a glucozei, în caz de rezistenţă la insulină.
Valorile glicemiei în condiţii de repaus alimentar şi postprandial sunt îmbunătăţite la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2. Valorile îmbunătăţite ale glicemiei sunt asociate cu o reducere a concentraţiilor plasmatice de insulină atât în condiţii de repaus alimentar, cât şi postprandial. Un studiu clinic cu pioglitazonă comparativ cu gliclazidă ca monoterapie a fost prelungit până la doi ani, pentru evaluarea intervalului de timp până la eşuarea tratamentului (definită prin valoarea de HbA1c ≥ 8,0% după primele şase luni de tratament). Analiza Kaplan-Meier a arătat un timp mai scurt până la eşecul tratamentului la pacienţii trataţi cu gliclazidă, comparativ cu pioglitazonă. La doi ani, controlul glicemic (definit prin HbA1c < 8,0%) a fost susţinut la 69% dintre pacienţii trataţi cu pioglitazonă, comparativ cu 50% dintre cei trataţi cu gliclazidă. În cadrul unui studiu de doi ani cu tratament asociat, în care s-au comparat pioglitazona şi gliclazida asociate metforminei, controlul glicemic măsurat ca modificarea medie faţă de valorile iniţiale ale HbA1c, a fost similar între grupele de tratament, după un an. Rata de deteriorare a HbA1c în al doilea an a fost mai mică la pioglitazonă decât la gliclazidă.
Într-un studiu controlat cu placebo, pacienţi cu control glicemic neadecvat chiar după o perioadă de trei luni de optimizare a dozei de insulină au fost randomizaţi pe pioglitazonă sau placebo pentru 12 luni. Pacienţii cărora li s-a administrat pioglitazonă au avut o scădere medie a HbA1c de 0,45% faţă de cei care au continuat tratamentul cu insulină în monoterapie şi o scădere a dozei de insulină în cadrul grupului tratat cu pioglitazonă.
Analiza HOMA arată că pioglitazona îmbunătăţeşte funcţionarea celulei beta, crescând în acelaşi timp sensibilitatea la insulină. Studiile clinice cu o durată de doi ani au demonstrat menţinerea acestui efect.
În cadrul studiilor clinice cu o durată de un an, pioglitazona a prezentat sistematic o reducere semnificativă din punct de vedere statistic a proporţiei albumină/creatinină, comparativ cu valorile iniţiale.
Efectul pioglitazonei (monoterapie 45 mg faţă de placebo) a fost studiat în cadrul unui studiu clinic cu durată redusă, de 18 săptămâni, efectuat la pacienţi cu diabet zaharat de tip 2. Pioglitazona a fost asociată cu o creştere importantă în greutate. Ţesutul adipos visceral a scăzut în mod semnificativ, observându-se în acelaşi timp o creştere a masei de ţesut adipos extra-abdominal. Modificările similare ale distribuţiei ţesutului adipos la pioglitazonă au fost însoţite de o îmbunătăţire a sensibilităţii la insulină. În majoritatea studiilor clinice, s-au observat scăderi ale concentraţiilor trigliceridelor plasmatice totale şi acizilor graşi liberi şi creşteri ale concentraţiilor de HDL colesterol comparativ cu placebo, cu creşteri mici dar fără semnificaţie clinică, ale concentraţiilor de LDL colesterol. În cadrul studiilor clinice cu o durată de până la doi ani, pioglitazona a redus concentraţia plasmatică a trigliceridelor totale şi a acizilor graşi liberi şi a crescut concentraţiile de HDL colesterol, comparativ cu placebo, metformină sau gliclazidă. Comparativ cu placebo, pioglitazona nu a determinat creşteri semnificative din punct de vedere statistic ale valorilor de LDL colesterol, fiind observate în acelaşi timp reduceri la metformină şi gliclazidă. În cadrul unui studiu cu o durată de 20 săptămâni, în afară de reducerea valorilor trigliceridelor în condiţii de post alimentar, pioglitazona a redus hipertrigliceridemia postprandială printr-un efect atât asupra trigliceridelor absorbite, cât şi a celor sintetizate hepatic. Aceste efecte au fost independente de efectele pioglitazonei asupra glicemiei şi au fost semnificativ diferite din punct de vedere statistic de glibenclamidă.
În studiul PROactive, un studiu care a evaluat efectele cardiovasculare, 5238 pacienţi cu diabet tip 2 şi boală preexistentă severă la nivelul vaselor mari au fost randomizaţi pe pioglitazonă sau placebo ca supliment al medicaţiei existente antidiabetice şi cardiovasculare pentru o perioadă de până la 3,5 ani. Pacienţii incluşi în studiu au avut o vârstă medie de 62 ani; durata medie a bolii diabetice a fost 9,5 ani. Aproximativ o treime din pacienţi urmau tratament cu insulină în asociere cu metformina şi/sau o sulfoniluree. Pentru a fi eligibili pacienţii trebuiau să fi avut una sau mai multe din următoarele: infarct miocardic, accident vascular cerebral, intervenţie cardiacă percutanată sau bypass arterial coronarian cu implant, sindrom coronarian acut, boală arterială coronariană sau boală arterială obstructivă periferică. Aproape jumătate dintre pacienţi au avut în antecedente un infarct miocardic şi aproximativ 20% au avut un accident vascular cerebral. Aproximativ jumătate dintre pacienţii incluşi în studiu au avut cel puţin două dintre criteriile de antecedente cardiovasculare necesare intrării în studiu. Aproape toţi subiecţii (95%) urmau tratament cu medicamente cardiovasculare (beta-blocante, inhibitori ECA, antagonişti ai angiotensinei II, blocanţi ai canalelor de calciu, nitraţi, diuretice, acid acetilsalicilic, statine, fibraţi).
Deşi studiul a eşuat în demonstrarea obiectivului primar, reprezentat de o combinaţie a mortalităţiilor de orice cauză, infarct miocardic non-letal, accident vascular cerebral, sindrom coronarian acut, amputaţie majoră de membru inferior, revascularizare coronariană şi revascularizare a membrului inferior, rezultatele sugerează că nu există motive de îngrijorare la nivel cardiovascular privind administrarea pe termen lung a pioglitazonei. Totuşi, incidenţa edemelor, a creşterii în greutate şi a insuficienţei cardiace au fost crescute. Nu a fost observată o creştere a mortalităţii datorate insuficienţei cardiace.Metformina
Metformina este o biguanidă cu efecte antidiabetice, reducând atât concentraţia de glucoză plasmatică bazală, cât şi postprandială. Nu stimulează secreţia de insulină şi, de aceea, nu produce hipoglicemie.
Metformina poate acţiona prin trei mecanisme:
prin diminuarea producerii de glucoză hepatică, inhibând gluconeogeneza şi glicogenoliza în muşchi, crescând uşor sensibilitatea la insulină şi îmbunătăţind captarea şi utilizarea glucozei la nivel periferic
prin întârzierea absorbţiei de glucoză la nivel intestinal.
Metformina stimulează sinteza intracelulară de glicogen, acţionând asupra sintezei glicogenului. Metformina creşte capacitatea de transport a anumitor tipuri de transportori ai glucozei la nivelul membranei (GLUT-1 şi GLUT-4).
La om, pe lângă acţiunea sa asupra glicemiei, metformina are efecte favorabile asupra metabolismului lipidelor. Acest aspect a fost demonstrat la doze terapeutice în cadrul studiilor clinice controlate, pe termen mediu sau lung: metformina reduce nivelul colesterolului total, LDL colesterolului şi al trigliceridelor.
Studiul randomizat prospectiv (UKPDS) a stabilit beneficiile pe termen lung ale controlului intensiv al glicemiei sanguine la diabetul zaharat de tip 2. Analiza rezultatelor în cazul pacienţilor supraponderali trataţi cu metformină după eşecul regimului alimentar utilizat exclusiv a arătat:
- o reducere semnificativă a riscului absolut de complicaţii legate de diabet, în grupul tratat cu metformină (29,8 evenimente / 1000 pacient-ani) faţă de regim alimentar utilizat exclusiv (43,3 evenimente / 1000 ani-- pacient), p = 0,0023, şi faţă de grupurile cu tratament asociat cu sulfoniluree şi cu insulină sub formă de monoterapie (40,1 evenimente / 1000 pacient-ani),
p = 0,0034
- o reducere semnificativă a riscului absolut de mortalitate legată de diabet: metformină 7,5 evenimente / 1000 pacient-ani, regim alimentar utilizat exclusiv 12,7 evenimente / 1000 pacient- ani, p = 0,017
- o reducere semnificativă a riscului absolut de mortalitate globală: metformină 13,5 evenimente / 1000 pacient-ani faţă de regim alimentar utilizat exclusiv 20,6 evenimente / 1000 pacient-ani (p = 0,011) şi faţă de grupurile cu tratament combinat cu sulfoniluree şi cu insulină sub formă de monoterapie 18,9 evenimente / 1000 pacient-ani (p = 0,021)
- o reducere semnificativă a riscului absolut de infarct miocardic: metformină 11 evenimente / 1000 pacient-ani, regim alimentar utilizat exclusiv 18 evenimente / 1000 pacient-ani, (p = 0,01).Copii şi adolescenţi
Agenţia Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Compectact la toate subgrupele de copii şi adolescenţi în diabet zaharat de tip 2. Vezi pct. 4.2 pentru informaţii privind utilizarea la copii şi adolescenţi.
Proprietăți farmacocinetice
Competact
Studiile de bioechivalenţă efectuate la voluntari sănătoşi au arătat că Competact este bioechivalent cu administrarea de pioglitazonă şi metformină sub formă de comprimate separate.
Ingestia de alimente nu a avut nici un efect asupra ASC şi Cmax ale pioglitazonei, atunci când Competact a fost administrat la voluntari sănătoşi. Cu toate acestea, în cazul metforminei, ASC şi Cmax medii au fost mai scăzute (13%, respectiv 28%) după ingestia de alimente. Tmax a fost întârziat de către ingestia de alimente cu aproximativ 1,9 ore în cazul pioglitazonei şi cu 0,8 ore în cazul metforminei.
Următoarele afirmaţii reflectă proprietăţile farmacocinetice ale substanţelor active din Competact, luate individual.Pioglitazona
Absorbţie
După administrarea orală, pioglitazona este absorbită rapid, iar concentraţiile plasmatice maxime de pioglitazonă în formă nemodificată sunt atinse în general după 2 ore de la administrare. S-au observat creşteri proporţionale ale concentraţiei plasmatice la doze între 2 şi 60 mg. Concentraţia plasmatică la starea de echilibru este atinsă după 4-7 zile de administrare. Administrarea de doze repetate nu determină acumularea de compus parental sau de metaboliţi. Absorbţia nu este influenţată de ingestia de alimente. Biodisponibilitatea absolută este de peste 80%.
Distribuţie
La om, volumul de distribuţie estimat este de 0,25 l/kg.
Pioglitazona şi toţi metaboliţii activi se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice (> 99%).
Metabolizare
Pioglitazona se metabolizează hepatic extensiv prin hidroxilarea grupărilor metilen alifatice. Aceasta se realizează în mod predominant pe calea citocromului P450 2C8, cu toate că pot fi implicate şi alte izoforme, într-o mai mică măsură. Trei dintre cei şase metaboliţi identificaţi sunt activi (M-II, M-III şi M-IV). Dacă sunt luate în considerare activitatea, concentraţiile şi legarea de proteine, pioglitazona şi metabolitul M-III contribuie la eficacitate în aceeaşi măsură. Pe această bază, contribuţia M-IV la eficacitate este de aproximativ trei ori mai mare decât cea a pioglitazonei, în timp ce eficacitatea relativă a M-II este minimă.
Studiile in vitro nu au demonstrat că pioglitazona inhibă vreun subtip al citocromului P450. Nu există niciunefect inductor asupra principalelor izoenzime P450 1A, 2C8/9 şi 3A4 la om.
Studiile de interacţiune au arătat că pioglitazona nu are nici un efect semnificativ asupra farmacocineticii sau a farmacodinamiei digoxinei, warfarinei, fenprocumonei şi metforminei. S-a raportat că administrarea concomitentă de pioglitazonă şi gemfibrozil (un inhibitor al citocromului
P450 2C8) sau rifampicină (un inductor al citocromului P450 2C8) creşte şi respectiv reduce concentraţia plasmatică de pioglitazonă (vezi pct. 4.5).
Eliminare
La om, după administrarea orală de pioglitazonă marcată cu izotop radioactiv, aceasta s-a regăsit în principal în materiile fecale (55%) şi în cantitate mai mică în urină (45%). La animale, în urină sau în materiile fecale poate fi detectată numai o cantitate mică de pioglitazonă sub formă nemodificată. La om, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a pioglitazonei sub formă nemodificată este de 5-6 ore, iar pentru metaboliţii săi activi totali de 16-23 ore.
Vârstnici
Parametrii farmacocinetici la starea de echilibru sunt similari la pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste şi la subiecţii tineri.
Pacienţi cu insuficienţă renală
La pacienţii cu insuficienţă renală, concentraţiile plasmatice ale pioglitazonei şi ale metaboliţilor acesteia sunt mai reduse decât cele observate la subiecţii cu funcţie renală normală, însă clearance-ul oral al substanţei parentale este similar. Astfel, concentraţia plasmatică de pioglitazonă liberă (nelegată) este nemodificată.
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Concentraţia plasmatică de pioglitazonă este nemodificată, însă cu un volum de distribuţie crescut. Prin urmare, clearance-ul intrinsec este redus, însoţit de o fracţie mai mare de pioglitazonă nelegată.Metformina
Absorbţie
După administrarea orală a unei doze de metformină, tmax este atins în 2,5 ore. Biodisponibilitatea absolută a unui comprimat de 500 mg de metformină este de aproximativ 50-60% la subiecţii sănătoşi. După administrarea orală a unei doze, fracţia neabsorbită recuperată în materiile fecale a fost de 20-30%.
După administrarea orală, absorbţia de metformină este saturabilă şi incompletă. Se presupune că farmacocinetica absorbţiei de metformină nu este liniară. La dozele obişnuite de metformină şi la schemele obişnuite de dozare, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt atinse în interval de 24-48 ore şi sunt în general mai mici de 1 g/ml. În cadrul studiilor clinice controlate, concentraţiile plasmatice maxime de metformină (Cmax) nu au depăşit 4 g/ml, chiar şi la doze maxime.
Ingestia de alimente scade gradul absoarbţiei metforminei şi întârzie uşor absorbţia. După administrarea unei doze de 850 mg, s-a observat o concentraţie plasmatică maximă redusă cu 40%, o reducere cu 25% a ASC şi o prelungire cu 35 minute a timpului de atingere a concentraţiei plasmatice maxime. Relevanţa clinică a acestei reduceri nu este cunoscută.
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice este neglijabilă. Metformina se distribuie în eritrocite. Concentraţia sanguină maximă este mai mică decât concentraţia plasmatică maximă şi apare aproximativ în acelaşi timp. Este cel mai probabil ca hematiile să reprezinte un al doilea compartiment de distribuţie. Vd mediu a variat între 63 şi 276 l.
Metabolizare
Metformina este excretată sub formă nemodificată în urină. La om nu au fost identificaţi metaboliţi.
Eliminare
Clearance-ul renal al metforminei este 400 ml/min, indicând că metformina se elimină prin filtrare glomerulară şi prin secreţie tubulară. După administrarea orală a unei doze, timpul aparent de înjumătăţire plasmatică prin eliminare, terminal, este de aproximativ 6,5 ore. În cazul existenţei unei insuficienţe renale, clearance-ul renal scade proporţional cu cel al creatininei şi, astfel, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este prelungit, determinând concentraţii crescute de metformină în plasmă.Date preclinice de siguranţă
Nu au fost efectuate studii la animale cu combinaţia de substanţe din Competact. Următoarele date reprezintă constatări în cadrul studiilor efectuate cu pioglitazonă sau metformină, luate individual.Pioglitazonă
În cadrul studiilor de toxicitate, au apărut sistematic creşterea volumului plasmatic după hemodiluţie, anemie şi hipertrofie cardiacă excentrică reversibilă după administrarea de doze repetate la şoareci, şobolani, câini şi maimuţe. În plus, s-au observat creşteri ale depozitelor adipoase şi a infiltrărilor.
Aceste constatări s-au observat la speciile respective în concentraţii plasmatice 4 ori expunerea clinică. Limitarea creşterii fătului a fost evidentă în cadrul studiilor efectuate cu pioglitazonă, la animale.
Acest fapt a fost atribuit acţiunii pioglitazonei de diminuare a hiperinsulinemiei materne şi rezistenţei crescute la insulină care apare în timpul gestaţiei, reducând prin urmare disponibilitatea substraturilor metabolice pentru creşterea fătului.
Pioglitazona a fost lipsită de potenţial genotoxic în cadrul unei serii largi de teste de genotoxicitate efectuate in vivo şi in vitro. S-a evidenţiat o incidenţă crescută a hiperplaziei (masculi şi femele) şi a tumorilor (masculi) epiteliului vezicii urinare la şobolanii trataţi cu pioglitazonă timp de maxim 2 ani.
S-a emis ipoteza că formarea şi prezenţa calculilor urinari, urmate de iritaţie şi hiperplazie stau la baza mecanismului de apariţie a răspunsului carcinogen observat la şobolanii masculi. Un studiu cu durata de 24 de luni efectuat la şobolani masculi, privind mecanismul de apariţie a tumorilor a demonstrat că administrarea pioglitazonei a determinat creşterea incidenţei modificărilor hiperplazice la nivelul vezicii urinare. Acidificarea alimentaţiei a determinat scăderea semnificativă dar nu completă a incidenţei de apariţie a tumorilor. Prezenţa microcristalelor a crescut răspunsul hiperplazic dar nu a fost considerată ca fiind cauza principală a modificărilor hiperplazice. Relevanţa la om a acestor constatări efectuate la şobolanii masculi nu poate fi exclusă.
La şoarecii de ambele sexe nu a existat răspuns carcinogen. Hiperplazia vezicii urinare nu s-a constatat la câinii sau maimuţele tratate cu piglitazonă timp de până la 12 luni.
În cadrul unui model animal de polipoză adenomatoasă familială, tratamentul cu alte două tiazolidinedione a crescut multiplicarea tumorală la nivelul colonului. Relevanţa acestei constatări nu este cunoscută.
Metformină
Datele preclinice pentru metformină nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere.
Caracteristici
Concentratie | 15mg/850mg |
Review-uri
Pareri COMPETACT x 56 COMPR. FILM. 15mg/850mg TAKEDA GLOBAL RESEAR NYCOMED
Fii primul care sparge gheata!
Spune-ne parerea ta despre acest produs si porneste discutia.
Detii sau ai utilizat produsul?
Clientii pfarma.ro nu au adaugat inca opinii pentru acest produs. Fii primul care adauga o parere, folosind formularul de mai jos.