Gripa - Ce este, cum se manifestă & cum se tratează. Diferența dintre gripă și răceală
17.10.2023Ce este gripa? Gripa este o infecție respiratorie contagioasă, cauzată de virusurile gripale. De obicei nu provoacă simptome grave și trece de la sine, cu tratament simptomatic. Însă, uneori poate cauza și complicații severe, mai ales anumitor grupuri de persoane. Cel mai bun mod de a preveni gripa este vaccinarea antigripală în fiecare an.
Simptome ale gripei. Cât durează gripa?
Sunt patru tipuri de virusuri gripale – A, B, C și D. Gripa tip A și gripa tip B sunt principalele din sezonul gripal. De obicei simptomele apar după 1-4 zile de la expunere (perioadă incubație gripă). Simptomele apar de obicei brusc. Cum se manifestă gripa? În general, principalele simptome gripă includ:
- febră;
- frisoane;
- dureri musculare și corporale;
- dureri de cap.
De asemenea, pot apărea și simptome gripă suplimentare precum:
- dureri de cap;
- tuse uscată, persistentă;
- dificultăți respiratorii;
- oboseală și slăbiciune;
- secreții nazale;
- dureri în gât.
Cele mai multe simptome gripă dispar în 7-10 zile. În unele cazuri tusea poate fi destul de puternică și poate dura 2 sau mai multe săptămâni. Care este perioada de contagiozitate gripă? Persoanele cu gripă sunt mai contagioase în primele 3-4 zile după debutul bolii. Însă, boala poate fi transmisă începând cu o zi înainte de apariția simptomelor și până la 5-7 zile după debutul lor.
Cum se transmite gripa?
Gripa este foarte contagioasă, fiind cauzată de virusuri. Acestea sunt transmise prin picături de salivă sau secreții eliberate în aer după tuse, strănut, vorbit sau respirație. Virusurile se pot transmite și prin contactul cu obiecte sau suprafețe contaminate – dacă vă atingeți cu mâinile ulterior nasul, gura sau ochii.
Care sunt categoriile de risc?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că 1 miliard de oameni din întreaga lume se confruntă cu gripa sezonieră în fiecare an. Dintre aceștia aproximativ 3-5 milioane de oameni dezvoltă un episod sever de gripă anual. La nivel global, se estimează anual 290.000 – 650.000 de decese din cauza gripei.
Anumite categorii de persoane pot avea un risc mai mare de îmbolnăvire sau de apariție a complicațiilor și a infecțiilor mai severe. Aceste categorii includ:
- copii mici – mai ales copii cu vârsta sub 2 ani;
- vârstnici – mai ales după vârsta de 65 ani;
- persoane cu sistem imunitar slăbit;
- persoanele cu boli cronice;
- femeile însărcinate.
Cum este diagnosticată gripa?
Este important să solicitați sfatul medicului dacă aveți simptome de gripă, pentru a primi tratamentul adecvat – mai ales dacă aveți risc crescut de complicații. De asemenea, consultați imediat medicul dacă aveți semne sau simptome severe. Gripa este diagnosticată în principal pe baza simptomelor și a istoricului medical.
Există și o serie de teste gripă pentru a detecta virusurile gripale în probele respiratorii, atât teste care se efectuează în laboratoare specializate, cât și varianta de test antigripal rapid. Un test rapid virus gripal poate detecta antigenele virusului gripal din probele prelevate de la nivel nazal, nazofaringian sau orofaringian. Este ușor de folosit și oferă rezultate într-un timp scurt. Se poate utiliza un test antigen combinat virus gripal A/B și SARS-CoV-2 pentru depistarea și diferențierea simultană a virusurilor.
Gripa la copii și femeile însărcinate
Copiii se îmbolnăvesc mai des de gripă decât adulții, din cauza sistemului imunitar subdezvoltat, dar și din cauza faptului că au tendința de a duce la gură mâinile neigienizate sau de a atinge anumite suprafete care pot fi contaminate. De asemenea, copiii, mai ales copiii cu vârsta sub 2 ani, fac parte din categoria celor cu risc ridicat de simptome severe și complicații. Simptomele sunt la fel ca cele din cazul adulților. Uneori, cei mici pot prezenta și simptome precum greaţă, vărsături sau diaree. Este important să mergeți la medic în cazul în care copilul se confruntă cu semne de gripă, mai ales în caz de simptome severe, febră care nu se ameliorează sau se intensifică, semne de deshidratare, somnolență și letargie.
Nu doar copiii, ci și femeile însărcinate fac parte din categoria persoanelor cu risc ridicat de complicații din cauza gripei. Gripa în sarcină poate fi asociată cu unele riscuri pentru mamă și făt, mai ales din cauza febrei. Dacă sunteți însărcinată și vă confruntați cu semne de gripă, luați legătura cu medicul pentru îngrijiri medicale adecvate. Nu luați medicamente în sarcină fără recomandarea medicului, deoarece unele nu sunt sigure pentru fătul în curs de dezvoltare.
Care este diferența dintre gripă și răceală?
Răceala și gripa sunt asemănătoare prin faptul că ambele sunt cauzate de virusuri, ambele induc simptome respiratorii și au aceleași moduri de transmitere. Ele sunt cauzate, însă, de virusuri diferite, iar simptomele gripei tind să fie mai severe și să apară mai rapid decât simptomele de răceală.
Iată câteva diferențe dintre cele două în ceea ce privește simptomele – simptome gripă și răceală:
Gripă vs. răceală - simptome
Este important să cunoaștem diferența dintre simptomele de gripă și răceală. Răceala este o infecție respiratorie mai ușoară decât gripa. Simptomele gripei pot include febră sau frisoane, tuse, durere în gât, dureri musculare sau corporale, dureri de cap și oboseală. Simptomele de răceală sunt de obicei mai ușoare decât simptomele gripei.
Gripă vs. răceală - diagnostic
Ambele tipuri de probleme respiratorii sunt diagnosticate de obicei pe baza simptomelor și a istoricului medical. Nu există teste pentru a diagnostica răceala. Dacă se efectuează testarea, este de obicei pentru a exclude alte cauze posibile, cum ar fi COVID-19. În cazul gripei, pot fi efectuate în anumite cazuri teste de diagnostic - test gripă.
Gripă vs. răceală - mod de transmitere
Atât gripa, cât și răceala au moduri similare de transmitere – prin picături de salivă sau secreții respiratorii de la o persoană infectată. Acestea pot fi eliberate în aer când o persoană vorbește, tușește sau strănută și pot fi inhalate de o altă persoană. De asemenea, o persoană se poate infecta în urma contactului direct cu aceste picături sau prin contactul cu suprafețe sau obiecte contaminate (dacă duce ulterior mâna la nas, gură sau ochi).
Gripă vs. răceală - tratament
Tratamentul pentru gripă și răceală este simptomatic. Se recomandă de obicei remedii gripă și răceală sau medicamente fără prescripție medicală pentru a ameliora simptomele. Uneori pot fi indicate medicamente antivirale pentru cazurile mai severe de gripă sau la cei cu risc mai mare de complicații.
Posibile complicatii ale gripei
În general, gripa nu duce la complicații și trece în câteva zile. Cu toate acestea, uneori pot apărea forme severe de gripă și riscuri asociate. Anumite grupuri de persoane prezintă un risc mai mare de complicații – copiii, vârstnicii, persoanele cu boli cronice, sistem imunitar suprimat etc. Iată care sunt principalele complicații asociate gripei:
- Pneumonie - este o infecție a plămânilor și provoacă simptome precum tuse, febră, tremur;
- Bronşită - această complicație este cauzată de iritarea bronhiilor din plămâni, iar simptomele includ tuse cu mucus, presiune în piept, oboseală, febră, frisoane;
- Sinuzita - simptomele includ congestie nazală, durere de gât, dureri la nivelul sinusurilor, maxilarului superior și dinților, afectarea mirosului și a gustului, tuse;
- Otită medie - provoacă inflamația și umflarea urechii medii, iar simptomele includ febră, afectarea auzului, secreții la nivelul urechii etc.;
- Encefalită - este o afecțiune rară, iar simptomele includ dureri de cap severe, febră mare, vărsături, sensibilitate la lumină, somnolenţă.
Cum se tratează gripa?
Cât durează gripa la adulți sau în cât timp trece gripa? Majoritatea oamenilor se vor recupera în 7 -10 zile. Cum tratăm gripa? În cele mai multe cazuri, puteți trata acasă simptomele unei gripe ușoare sau moderate. Tratamentul este în general simptomatic și include remedii gripă și medicamente pentru răceală și gripă fără prescripție medicală, care deși nu te scapă de gripă rapid, ajută la ameliorarea simptomelor și la reducerea duratei bolii.
În anumite cazuri pot fi recomandate și medicamente antivirale ca tratament gripă. Acestea pot reduce riscul de complicații și pot scurta durata bolii.
Însă, de obicei se recomandă doar tratament gripă adulți și copii de tip simptomatic:
- consum crescut de lichide pentru a preveni deshidratarea – apă, ceai, supe;
- odihnă pentru a-i permite organismului să se recupereze;
- inhalații cu aburi sau aerosoli pentru a ameliora congestia nazală;
- fricțiuni locale cu carmol sau alte soluții pentru a ameliora simptomele;
- medicamente pentru a reduce febra și durerea – acetaminofen, ibuprofen (sub formă de pastile sau pliculețe dizolvabile);
- pastile pentru dureri în gât;
- spray-uri nazale decongestionante;
- supliment antiviral gripă pe bază de vitamina C, propolis sau extracte naturale pentru a susține imunitatea.
Rețineți că antibioticele NU sunt eficiente ca tratament gripă. Acestea acționează doar asupra bacteriilor, iar gripa este cauzată de un virus.
Cum se previne gripa? De ce este importantă vaccinarea antigripală?
Vaccinul antigripal este cea mai eficientă metodă de profilaxie împotriva gripei. Oferă un nivel ridicat de protecție împotriva gripei și poate reduce simptomele la cei care se îmbolnăvesc. Deoarece gripa poate fi cauzată de diferite tipuri de tulpini virale care se pot modifica de la an la an, se recomandă vaccinarea antigripală în fiecare an.
Există mai multe opțiuni de vaccin antigripal:
- vaccin tetravalent injectabil cu virus inactivat pentru persoane cu varsta mai mare de 6 luni – ca Influvac Tetra sau Vaxigrip Tetra;
- vaccin intranazal tetravalent cu virus viu atenuat pentru copii, ca Fluenz Tetra.
Vaccinul duce la formarea anticorpilor ce oferă protecție împotriva virusurilor gripale din compoziția sa. Se recomandă ca vaccinarea să fie făcută înainte de începerea sezonului gripal – sunt necesare aproximativ 2 săptămâni pentru a manifesta eficiență prin dezvoltarea anticorpilor.
Alte modalitati de prevenție
Vaccinul antigripal are eficiență ridicată, dar sunt necesare și alte măsuri pentru a reduce răspândirea virusurilor și pentru a preveni îmbolnăvirea de gripă sezonieră:
- Spălați-vă pe mâini bine și des cu apă și săpun sau folosiți un dezinfectant pe bază de alcool;
- Evitați să vă atingeți fața, nasul, ochii și gura cu mâinile neigienizate;
- Acoperiți-vă nasul și gura când tușiți sau strănutați;
- Curățați în mod regulat suprafețele atinse frecvent pentru a preveni răspândirea virusurilor – inclusiv tastatură, telefon, mânerele ușilor etc.;
- Evitați pe cât posibil aglomerația în timpul sezonului gripal;
- Evitați contactul cu persoane bolnave;
- Purtați o mască de protecție dacă aveți gripă sau dacă intrați în contact cu persoane care pot fi bolnave.
Surse foto: Freepik
Referințe:
1. https://www.cdc.gov/flu/symptoms/coldflu.htm
2. https://www.healthlinkbc.ca/illnesses-conditions/cold-and-flu/influenza-flu-complications
3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4335-influenza-flu
4. https://www.cdc.gov/flu/about/keyfacts.htm
5. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal)
6. https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/flu-influenza