Vaccinuri compensate
29.11.2023Incepand cu 1 decembrie 2023, 7 noi vaccinuri vor fi introduse pe listele de compensare, pe langa vaccinul gripal care beneficiaza deja de compensare de la 1 septembrie 2023.
Conform recomandărilor privind vaccinarea populației și a grupelor populaționale expuse la risc, publicate de organismele europene și internaționale, sau de către organismele naționale, Comitetul Național de Vaccinologie introduce vaccinarea grupelor de risc cu următoarele tipuri de vaccinuri:
- vaccinul gripal;
- vaccinul pneumococcic;
- vaccinul meningococcic;
- vaccinul Human Papilloma Virus (HPV);
- vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular de tip adult (dTPa);
- vaccinul hepatitic B (VHB);
- vaccinul rujeolă –oreion-rubeolă (ROR);
- vacinul varicelic.
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 3120/2023 segmentele populationale care beneficiaza de prescrierea, eliberarea și decontarea în regim de compensare a medicamentelor imunologice folosite pentru producerea imunităţii active sau folosite pentru prevenirea unor boli transmisibile (vaccinuri) sunt:
Compensare 50%
a) pentru vaccinarea împotriva gripei: persoane cu vârsta ≥ 45 ani și < 65 de ani, fără boli cronice;
b) pentru vaccinarea împotriva infecției cu HPV: femei cu vârsta ≥ 19 ani și ≤ 45 de ani.
Compensare 100%
a) pentru vaccinarea împotriva gripei:
1. copii cu vârsta ≥ 6 luni şi < 19 ani;
2. gravide;
3. persoane cu vârsta ≥ 19 ani şi < 65 de ani, aflate în una dintre următoarele situaţii:
3.1. boli cardiovasculare cronice;
3.2. boli respiratorii cronice;
3.3. boli renale cronice;
3.4. boli hepatice cronice;
3.5. boli neurologice cronice;
3.6. boli metabolice;
3.7. boli oncologice;
3.8. boli autoimune;
3.9. malformaţii congenitale;
3.10. obezitate;
3.11. asplenie;
3.12. persoane cu infecţie HIV/SIDA;
3.13. terapie imunosupresoare;
3.14. transplant;
3.15. imunosupresie congenitală;
4. persoane cu vârsta de peste 65 de ani;
5. personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar;
b) pentru vaccinarea împotriva infecției pneumococice:
1. copiii cu vârsta < 19 ani, născuţi înainte de 1.10.2017;
2. persoane cu vârsta ≥ 19 ani şi < 65 de ani, aflate în una dintre următoarele situaţii:
2.1. persoane cu infecţie HIV/SIDA;
2.2. asplenie;
2.3. siclemie;
2.4. boli respiratorii cronice;
2.5. boli renale cronice;
2.6. implant cohlear;
2.7. terapie imunosupresoare;
2.8. transplat;
2.9. imunosupresie congenitală;
2.10. drenaj ventricular extern;
2.11. diabet zaharat;
2.12. boli cardiovasculare;
2.13. hepatopatii cronice;
2.14. leucemii, limfoame, mielom multiplu;
3. persoane cu vârsta ≥ 65 de ani;
4. personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar;
c) pentru vaccinarea împotriva infecției meningococice:
1. persoane cu vârsta ≥ 6 luni şi < 65 de ani, aflate în una dintre următoarele situaţii:
1.1. persoane cu infecţie HIV/SIDA;
1.2. asplenie;
1.3. siclemie;
1.4. boli oncologice;
1.5. terapie imunosupresoare;
1.6. transplant;
1.7. imunosupresie;
1.8. deficienţe persistente de componente ale complementului, pacienţi care primesc recomandarea de tratament cu inhibitori de complement (anticorpi monoclonali umanizaţi), de exemplu: pacienţii cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă (HPN), sindrom hemolitic uremic atipic (SHUa), miastenia gravis generalizată (MGg) şi tulburare din spectrul neuromielitei optice (TSNMO);
2. persoane cu vârsta ≥ 65 de ani;
d) pentru vaccinarea împotriva infecției cu HPV:
- persoane cu vârsta ≥ 11 ani şi < 19 ani;
e) pentru vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului şi pertusiss-ului (tusei convulsive):
1. gravide: se recomandă vaccinarea cu vaccin combinat difteric-tetanic-pertussis acelular - dTpa, adsorbit;
2. rapel la fiecare 10 ani de la doza anterioară, pentru adulţi;
3. persoane cu transplant medular/de celule stem hematopoetice;
4. contacţii fără titru detectabil de anticorpi (IgG) ai persoanelor cu transplant;
f) pentru vaccinare împotriva hepatitei B:
1. persoane dializate nevaccinate înainte de 1995 sau pacienţi dializaţi cronic care necesită doze booster documentate serologic;
2. persoane cu infecţie HIV/SIDA;
3. persoane cu transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană;
4. persoane care beneficiază de terapie imunosupresoare;
5. contacţii direcţi ai cazurilor confirmate cu hepatită B;
6. persoane cu hepatopatii cronice: hepatită C, ciroză, ficat nonalcoolic, hepatită autoimună, nivel persistent al ALT/AST de 2 ori mai mare decât normalul;
7. persoane cu asplenie;
8. persoane din grupa de vârstă 19-59 de ani cu diabet zaharat; pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani recomandarea rămâne la latitudinea medicului curant;
9. persoane cu boli ereditare predispozante pentru ciroza hepatică: boala Wilson, deficit de alpha-1 antitripsină, hemocromatoză;
10. personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar nevaccinat sau cu nivel al Ac antiHBs mai mic de 10 UI, după 3 doze de vaccin hepatitic B;
g) pentru vaccinarea împotriva varicelei:
- contacţii fără titru detectabil de anticorpi (IgG) ai persoanelor cu transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană;
h) pentru vaccinarea împotriva rujeola-oreion-rubeola:
1. persoane cu transplant medular ;
2. contacții fără titru detectabil de anticorpi (IgG) ai persoanelor cu transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.
Vaccinul este un preparat biologic care conține microorganisme omorâte sau atenuate, ori fragmente ale acestora. În urma administrării vaccinului, apare un răspuns imun ( de apărare), care ne protejează împotriva bolii produse de microorganismele patogene.
Vaccinarea și termenul de vaccin au fost introduse de Edward Jenner, medic englez care, în 1796, a realizat prima imunziare împotriva variolei.
Astăzi, vaccinarea salvează anual peste trei milioane de vieți din întreaga lume, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Atunci când acoperirea vaccinală este ridicată, numărul persoanelor care contractează boala se reduce considerabil. În lipsa vaccinarii sau atunci când acoperirea vaccinală scade sub 90%, sunt probabile reapariția bolilor și manifestările epidemice.
Unul dintre cele mai importante rezultate ale vaccinării a fost eradicarea variolei. Ultimul caz de variolă naturală a fost înregistrat în Somalia în 1977, potrivit OMS, ceea ce a dus la încetarea vaccinării variolice. Și pentru alte boli, OMS are ca țintă eradicarea (poliomielita, rujeola), iar dacă acest deziderat va fi atins și în cazul acestor boli, vaccinarea va înceta.
Vaccinurile sunt mai sigure și mai eficace decât marea majoritate a produselor medicamentoase, producerea lor fiind extrem de minuțios controlată.
Surse informatii:
Ordinul nr. 3120/2023 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 832 din 15 septembrie 2023.
https://provaccin.ro/desprevaccin
Foto:
https://www.freepik.com