Ce este steatoza hepatică (ficat gras) și cum se tratează?
16.01.2024Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de ficat gras, este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice (hepatocite). Această condiție poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv alimentația necorespunzătoare, obezitatea, diabetul și consumul excesiv de alcool. Afecțiunea poate progresa spre stadii mai grave, cum ar fi steatohepatita, fibroza hepatică și ciroza, dacă nu este gestionată corespunzător.
Ce este steatoza hepatică?
Ficatul are multiple funcții esențiale în organism, printre care se numără digestia mâncării, producerea de energie prin absorbția substanțelor nutritive, stocarea fierului și producerea de proteine necesare pentru coagularea sângelui. De asemenea, ficatul are un rol crucial în sprijinirea sistemului imunitar prin eliminarea toxinelor din sânge și producția de proteine necesare pentru apărarea împotriva infecțiilor.
Steatoza hepatică apare atunci când ficatul este suprasolicitat și nu mai are capacitatea de a procesa și elimina grăsimile. Există mai multe cauze posibile ale steatozei hepatice, iar cele mai comune includ alimentația dezechilibrată, obezitatea, diabetul, consumul excesiv de alcool și, în cazuri rare, predispoziția genetică.
Care sunt tipurile de steatoză hepatică?
Există mai multe tipuri de steatoză hepatică, fiecare având cauze și caracteristici distincte. Aceste tipuri includ steatoza hepatică pe fond alcoolic și boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice. Există și alte cazuri de steatoză hepatică cauzate de anumite medicamente sau boli, iar în unele situații, cauza rămâne necunoscută.
Steatoza hepatică pe fond alcoolic
Steatoza hepatică pe fond alcoolic este afecțiunea ficatului care apare ca urmare a consumului excesiv de alcool. În încercarea de a metaboliza substanțele din alcool, ficatul acumulează treptat grăsime în celulele hepatice, contribuind la dezvoltarea steatozei hepatice.
Pragul excesiv de alcool pentru dezvoltarea acestei forme de steatoză hepatice este, în general, peste 20 de grame de alcool pe zi pentru femei și peste 30 de grame de alcool pe zi pentru bărbați.
În multe cazuri, steatoza hepatică pe fond alcoolic se vindecă prin renunțarea completă la alcool. Ficatul are capacitatea de a se regenera și de a se recupera atunci când nu mai este afectat de alcool. Prin abstinență și adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, ficatul poate reveni la sănătatea sa normală în timp.
Boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice
Boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice, cunoscută și sub denumirea de boala ficatului gras non-alcoolic, se dezvoltă din cauza acumulării excesive de grăsime în celulele hepatice, fără a fi legată de consumul de alcool.
Afecțiunea este asociată cu factori precum obezitatea și diabetul, deoarece acești factori perturbă metabolismul lipidic și cresc riscul de acumulare a grăsimilor în ficat.
Factori de risc asociați steatozei hepatice non-alcoolice
Obezitatea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru steatoza hepatică non-alcoolică, deoarece surplusul de grăsime din organism ajunge și să se acumuleze în ficat, contribuind la dezvoltarea afecțiunii. Alimentele procesate sunt adesea bogate în grăsimi trans și saturate, dar și în zaharuri adăugate. Aceste alimente afectează metabolismul lipidic și cresc nivelurile de grăsime din sânge, cum ar fi trigliceridele.
În plus, diabetul de tip 2 și rezistența la insulină sunt strâns legate de steatoza hepatică non-alcoolică. Insulina este un hormon care ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge, iar rezistența la insulină face ca organismul să necesite mai multă insulină pentru a menține nivelurile de zahăr normale. Acest lucru contribuie la acumularea grăsimilor în ficat.
Consumul crescut de sodiu întâlnit frecvent în dieta bogată în alimente procesate contribuie la hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială afectează fluxul sanguin în ficat, creând stres asupra celulelor hepatice și contribuind la inflamație și la apariția steatozei hepatice non-alcoolice.
Anomalii ale lipidelor, sau dislipidemia, se referă la modificări anormale ale nivelurilor de lipide din sânge, inclusiv grăsimi precum colesterolul și trigliceridele. Nivelurile crescute de trigliceride din sânge contribuie la acumularea excesivă de grăsime în ficat, care este caracteristică steatozei hepatice non-alcoolice.
Care sunt stadiile steatozei hepatice?
Cele patru etape ale steatozei hepatice sunt următoarele:
- Steatoza de grad 1 - Se caracterizează prin acumularea de grăsime în celulele hepatice, dar fără a inflama sau cicatriza ficatul. De obicei, nu există simptome evidente în această etapă, dar mulți pacienți reușesc a reduce consumul în exces din grăsimile hepatice printr-o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate;
- Steatoza de grad 2 - Această etapă survine atunci când excesul de grăsime în celulele hepatice este însoțit de inflamație. Ficatul încearcă să repare țesutul deteriorat, dar poate avea dificultăți, iar țesutul inflamat rămâne sub formă de cicatrice;
- Steatoza de grad 3 - Când există țesut cicatricial persistent în ficat și în vasele de sânge din jurul ficatului, apare fibroza hepatica. Netratat, țesutul cicatricial începe a înlocui mult din țesutul normal al ficatului, ceea ce afectează funcția hepatică și duce la complicații;
- Steatoza de grad 4 - Este cea mai avansată etapă a steatozei hepatice, în care ficatul nu mai funcționează corect și apar complicațiile precum ciroza.
Care sunt simptomele steatozei hepatice?
Steatoza hepatică este o afecțiune asimptomatică în stadiile inițiale și, de obicei, este descoperită întâmplător în timpul unor examinări medicale de rutină sau teste de sânge. Cu toate acestea, câteva dintre simptomele asociate ficatului gras sunt următoarele:
- Durere abdominală sau disconfort, ca o senzație de presiune;
- Pierderea poftei de mâncare sau pierderea în greutate, deoarece procesul de digestie este afectat;
- Greață, însoțită sau nu de vărsături;
- Icter, afecțiune în care pielea și albul ochilor devin galbeni din cauza faptului că ficatul nu poate elimina bilirubina din sânge;
- Confuzie mentală sau dificultățile de concentrare;
- Slăbiciune și oboseală extremă.
Care sunt cauzele ficatului gras?
- Câteva dintre cauzele frecvente ale ficatului gras includ:
- Consumul excesiv de alcool;
- Rezistența la insulină, tensiune arterială ridicată, niveluri crescute de colesterol și trigliceride;
- Diabet de tip 2 din cauza rezistenței la insulină;
- Obezitate, întrucât grăsimea excesivă se acumulează în ficat;
- Sindromul ovarelor polichistice (SOP), din cauza dezechilibrelor hormonale;
- Apnee obstructivă, unde întreruperile repetate ale respirației în timpul somnului pot duce la stres oxidativ și inflamație în organism, inclusiv în ficat;
- Hipotiroidism, caracterizat prin niveluri scăzute de hormoni tiroidieni în organism;
- Hipopituitarism, afecțiune ce implică niveluri scăzute ale hormonilor secretați de glanda pituitară;
- Hipogonadism, unde nivelul scăzut de hormoni sexuali cum ar fi estrogenii la femei și testosteronul la bărbați afectează modul în care corpul procesează grăsimile;
- Anumite medicamente pe bază de prescripție, cum ar fi amiodarona (Cordarone®), diltiazemul (Cardizem®), tamoxifenul (Nolvadex®) sau steroizii pot provoca depunerea de grăsime în ficat ca efect secundar;
- Boli metabolice, precum Boala Wilson, galactosemia și intoleranța ereditară la fructoză, duc la acumularea de substanțe anormale în ficat și la dezvoltarea steatozei hepatice;
- Afecțiuni genetice;
- Infecții virale cum ar fi Hepatita B, hepatita C și infecția cu HIV.
Care sunt complicațiile care pot apărea în urma steatozei hepatice?
Potențialele complicații fără tratament ale steatozei hepatice sunt:
- Ciroza hepatică care poate evolua către insuficiență hepatică. Ciroza reprezintă o fază avansată a bolii hepatice în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit treptat cu țesut cicatrizat. Insuficiență hepatică este o afecțiune gravă care poate necesita un transplant de ficat;
- Cancer hepatic, în cazul pacienților cu steatoză hepatică avansată, mai ales diagnosticați cu ciroză. Este un tip agresiv de cancer, dificil de tratat în stadiile avansate. Cancerul hepatic crește și riscul de dezvoltare a cancerului și în alte organe;
- Boli de inimă, întrucât diabetul de tip 2 și obezitatea, asociate steatozei hepatice, sunt factori de risc importanți pentru apariția bolilor de inimă.
Steatoza hepatică (ficat gras) - Tratament
Tratamentul pentru ficatul gras implică de obicei o abordare personalizată, deoarece fiecare pacient are nevoi și factori de risc diferiți. Medicul va determina tratamentul potrivit pentru pacienți, după o evaluare specializată. Recomandările pentru gestionarea steatozei hepatice includ:
- Renunțarea la consumul de alcool;
- Scăderea în greutate graduală și supravegheată de un medic sau specialist în nutriție pentru a evita efectele secundare nedorite;
- Controlul afecțiunilor medicale asociate cum ar fi diabetul zaharat, nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride din sânge, printr-un tratament medicamentos pentru afecțiunile ficatului și vezicii biliare;
- Suplimentele alimentare nutritive și vitamine recomandate pentru regenerarea ficatului.
Cum este diagnosticat ficatul gras?
Pentru diagnosticul steatozei hepatice, care de obicei nu prezintă simptome evidente, medicul va efectua întâi o investigație bazată pe nivelurile crescute ale enzimelor hepatice detectate în analizele de sânge. Apoi, pentru confirmarea diagnosticului, se pot efectua: o anamneză medicală, un examen fizic pentru identificarea semnelor de inflamație sau ciroză la nivelul ficatului, proceduri de imagistică și, în unele cazuri, o biopsie hepatică.
Ce analize trebuie făcute pentru a detecta steatoza hepatică?
Următoarele teste și proceduri vor fi efectuate pentru diagnostic:
- Examinare fizică: Medicul poate efectua o examinare fizică pentru a căuta semne de inflamare a ficatului sau semne de ciroză, cum ar fi umflarea abdomenului sau icterul;
- Imagistică medicală: Ecografia, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN) sunt proceduri pentru a examina structura ficatului și pentru a detecta semne de fibroză;
- Biopsie hepatică: Uneori, medicul poate recomanda o biopsie hepatică, care implică prelevarea unei mici mostre de țesut din ficat pentru a determina cât de avansată este boala hepatică și pentru a face distincția între diferitele tipuri de afecțiuni hepatice.
Cum prevenim apariția ficatului gras?
Prevenirea apariției ficatului gras implică adoptarea unui stil de viață echilibrat și sănătos, cu următoarele aspecte cheie:
- Renunțarea sau limitarea consumului de alcool;
- Menținerea unei greutăți sănătoase, cu un unui indice de masă corporală în limite normale;
- O dietă echilibrată, bogată în fructe și legume, cu limitarea consumului de grăsimi saturate și zaharuri adăugate;
- Controlul diabetului zaharat;
- Activitate fizică regulată;
- Evitarea medicamentelor care pot afecta ficatul;
- Monitorizarea nivelurilor de colesterol și trigliceride;
- Somn odihnitor;
- Evitarea și gestionarea stresului.
Poate dispărea steatoza hepatică?
Dispariția steatozei hepatice depinde de stadiul în care se află boala și de gestionarea corespunzătoare a factorilor de risc. În stadiile incipiente, ficatul poate avea capacitatea de a se reface singur cu un stil de viață sănătos.
Cu un tratament adecvat și gestionarea factorilor de risc, steatoza hepatică poate fi ținută sub control și poate dispărea sau să nu progreseze către stadii mai grave, precum ciroza.
Ce întrebări să îi adresezi medicului tău?
Atunci când discutați cu medicul dumneavoastră despre steatoza hepatică, comunicați cu acesta pentru a înțelege mai bine situația.
Puteți întreba cât de grav este afectat ficatul dumneavoastră și dacă există leziuni sau inflamații semnificative. De asemenea, este relevant să aflați cât timp ar putea dura până când ficatul dumneavoastră revine la normal și care este greutatea sănătoasă pentru dumneavoastră, în scopul menținerii sănătății hepatice.
Este benefic să discutați cu medicul despre posibilitatea de a consulta un nutriționist sau de a participa la cursuri pentru a învăța mai multe despre alimentația sănătoasă și modul în care aceasta poate influența starea ficatului.
Dacă există probleme legate de consumul de alcool, întrebările despre tratamentul pentru tulburarea de utilizare a alcoolului sunt, de asemenea, esențiale pentru a primi sprijin și îndrumare adecvată.
Sursa foto: Freepik
Bibliografie:
· my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease, accesat la 23.11.2023;
· www.webmd.com, https://www.webmd.com/hepatitis/fatty-liver-disease, accesat la 23.11.2023;
· bestpractice.bmj.com, https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/796, accesat la 23.11.2023;
· medlineplus.gov, https://medlineplus.gov/fattyliverdisease.html, accesat la 23.11.2023.