Tensiunea arterială normală: Cât este tensiunea normală în funcție de vârstă?
05.07.2023Tensiunea arterială normală: Cât este tensiunea normală în funcție de vârstă?
Tensiunea arterială reprezintă presiunea sângelui din artere. Măsurarea tensiunii arteriale redă fidel starea de sănătate a aparatului cardiovascular. Însă, este important de știut faptul că tensiunea arterială influențează și funcționarea altor organe, precum sistemul renal sau creierul. De aceea, menținerea unor valori în limite normale ale tensiunii arteriale este esențială pentru starea de sănătate a întregului organism.
- Ce este tensiunea arterială?
- Tensiunea normală: tabel cu valori tensiune arterială în funcție de vârstă
- Cum și când se măsoară tensiunea arterială?
- Clasificarea tensiunii arteriale
- Factori de risc pentru tensiunea cu valori anormale
- Complicații tensiune cu valori prea mari / mici
- Care sunt valorile unui puls normal?
- Menținerea unei tensiuni și a unui puls cu valori normale
- Întrebări frecvente
Ce este tensiunea arterială?
Tensiunea arterială reprezintă presiunea sângelui, adică forța cu care acesta împinge în peretele vaselor de sânge. Tensiunea arterială este formată din două valori numerice: presiunea sistolică și presiunea diastolică. Acestea sunt exprimate cu unitatea de măsură mmHg (milimetri coloană de mercur).
Inima trece prin două faze: sistola și diastola. Sistole reprezintă perioada în care inima se contractă pentru a expulza sângele din ventricule în artere. Aceasta trimite sângele oxigenat la țesuturi, iar sângele oxigenat va ajunge la plămâni, pentru eliminarea dioxidului de carbon și îmbogățirea cu oxigen. În timpul diastolei, inima primește sânge neoxigenat de la țesuturi, dar și sânge oxigenat de la plămâni.
Presiunea sistolică
Presiunea sistolică este presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali în timpul sistolei. Aceasta este întotdeauna mai mare comparativ cu presiunea diastolică. De aceea, este prima valoare redată în cadrul măsurătorii tensiuni arteriale.
Presiunea diastolică
Presiunea diastolică este reprezentată de presiunea sângelui în artere în timpul perioadei de relaxare a inimii. Aceasta este mai redusă decât cea sistolică și este reprezentată de a doua valoare numerică a tensiunii arteriale.
Tensiunea normală: tabel cu valori tensiune arterială în funcție de vârstă
Tensiunea arterială poate lua valori diferite în funcție de mai mulți parametri, printre care:
- vârstă;
- gen;
- greutate;
- etnie;
- agenții stresori;
- efortul depus înainte de măsurare;
- suplimentele alimentare administrate;
- momentul zilei;
Este important a cunoaște acești factori care pot modifica valorile tensiunii arteriale, pentru a obține măsurători cât mai exacte.
Tensiunea normală la adulți și bătrâni
O valoare normală a tensiunii arteriale la adulți este mai mică de 120/80 mmHg (presiunea sistolică 120 mmHg și presiunea diastolică 80 mmHg). Însă, este important de menționat că valoarea de referință considerată a fi normală reprezintă o medie a valorilor normale prezentate de pacient, iar valoarea normală pentru fiecare pacient poate fi ușor diferită de cea recomandată de ghiduri.
Tensiunea normală copii și bebeluși
Tensiunea arterială este semnificativ mai scăzută la copii decât la adulți, ceea ce este normal. Pe măsură ce vor crește, iar sistemul cardiovascular se va dezvolta, tensiunea arterială va fi mai ridicată. Monitorizarea tensiunii la copii este importantă pentru depistarea patologiilor cardiace congenitale.
Tensiunea normală în sarcină
În mod normal, tensiunea arterială își păstrează destul de fidel valorile de referință și pe parcursul sarcinii. Astfel, ideal este ca o femeie însărcinată să aibă o valoare a tensiunii arteriale sub 120/80 mmHg. Însă, la unele femei, aceasta poate crește, conducând la apariția hipertensiunii arteriale gestaționale. Deși simptomele nu creează un disconfort accentuat pentru pacientă, complicațiile acesteia pot pune în pericol atât viața mamei, cât și a fătului.
- restricție de creștere intrauterină (ca urmare a unui aport redus de oxigen și nutrienți);
- greutate mică la naștere a fătului;
- naștere prematură.
Cum și când se măsoară tensiunea arterială?
Măsurarea corectă a presiunii arteriale este un factor extrem de important în obținerea unor rezultate cât mai corecte. Pentru măsurarea tensiunii arteriale pot fi utilizate mai multe tipuri de aparate, printre care:
- tensiometru mecanic de braț - folosit în special de către medic;
- tensiometru electronic/digital pentru braț;
- tensiometru electronic/digital pentru încheietura mâinii.
Opțiunea cea mai facilă pentru pacient este alegerea unui tensiometru electronic. Se consideră că un tensiometru pentru braț oferă valori mai apropiate de cele reale, însă și un tensiometru pentru încheietura mâinii poate fi utilizat.
Pentru obținerea unor valori cât mai exacte, este important a respecta următoarele indicații înainte de măsurarea propriu-zisă:
- evitarea consumului de alimente sau băuturi (care să conțină cafeină) cu minimum 30 minute înainte;
- evitarea fumatului;
- adoptarea unei poziții confortabile pe scaun, cu picioarele sprijinite pe sol;
- sprijinirea brațului pe o masă, astfel încât să fie cât mai apropiat de nivelul inimii;
- aplicarea corectă a manșetei tensiometrului;
- menținerea poziției și relaxarea pentru cel puțin 5 minute.
- să nu vorbească;
- să nu râdă;
- să nu se miște.
La ce oră se măsoară tensiunea arterială?
Recomandarea medicilor este ca măsurarea tensiunii arteriale să se realizeze de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara. Prima măsurătoare se va realiza dimineața, dar nu imediat după trezire, pentru a nu înregistra niște valori mai mici ca în realitate. Este important ca tensiunea să fie măsurată după aproximativ 15-20 minute de la trezire, însă nu după:
- micul dejun;
- administrarea medicamentelor;
- efectuarea exercițiilor fizice.
Clasificarea tensiunii arteriale
Clasificarea tensiunii arteriale se face în special după valorile obținute. Astfel, pot exista următoarele tipuri de tensiune arterială:
- tensiunea arterială normală;
- hipotensiunea arterială (are valori mai mici decât normalul);
- hipertensiunea arterială (are valori mai mari decât normalul).
Tensiunea mică - Hipotensiunea
Hipotensiunea reprezintă o tensiune arterială mai mică decât valorile normale. Astfel, se consideră că o persoană are hipotensiune când obține valori mai mici decât 90/60 mmHg. Este important de menționat că valorile specifice hipotensiunii pot crea disconfort pentru unii pacienți, iar pentru alții, nu. De aceea, este important a consulta medicul și a stabili împreună cu acesta dacă tratamentul este necesar și la ce valori.
Cauze hipotensiune
- consumul de alcool;
- unele medicamente (antidepresivele, anxioliticele, diureticele, antihipertensivele, analgezicele);
- căldura excesivă;
- situații stresante;
- modificarea bruscă a poziției din clinostatism în ortostatism (ridicarea bruscă);
- după o masă copioasă;
- sarcina.
Simptome hipotensiune
- oboseală accentuată;
- stare de greață;
- tulburări de concentrare;
- scăderea atenției;
- tulburări de vedere (vedere încețoșată);
- stare de amețeală;
- sincopă (leșin).
- stare de confuzie;
- paloarea tegumentelor;
- tegumente reci;
- creșterea frecvenței respiratorii;
- tahicardie.
Tratament hipotensiune
Administrarea tratamentului se face întotdeauna în funcție de cauza care a determinat scăderea tensiunii arteriale. În cazurile ușoare, corectarea valorii tensiunii arteriale se face prin:
- hidratare optimă;
- schimbarea poziției lent;
- scăderea cantității de alimente consumate la o masă;
- reducerea dozelor de medicamente care contribuie la scăderea tensiunii arteriale.
În cazuri mai severe, în special la persoanele care se confruntă cu hipotensiune ortostatică (la ridicarea din pat), medicul poate recomanda medicamente care să crească tensiunea arterială. Pot fi utilizate și unele suplimente alimentare (vitamine, minerale, cofeină), dar acestea se administrează numai la recomandarea medicului. Acestea nu au capacitatea de trata hipotensiunea arterială și nu înlocuiesc tratamentul medicamentos.
Tensiune mare - Hipertensiune
Hipertensiunea constă în înregistrarea unor valori ale tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg. Menținerea unor valori crescute ale tensiunii arteriale se asociază frecvent cu patologii severe, precum:
- infarct miocardic;
- accident vascular cerebral;
- afecțiuni oculare;
- boli renale.
Cauze hipertensiune
Hipertensiunea arterială este o afecțiune care se dezvoltă în timp. Riscul de a avea tensiune arterială crescută este mai ridicat la persoanele care prezintă un stil de viață dezorganizat. Printre factorii de risc care contribuie la instalarea hipertensiunii arteriale se află:
- consumul alimentelor bogate în grăsimi și zaharuri;
- aportul excesiv de sare;
- fumatul;
- sedentarismul;
- lipsa exercițiilor fizice;
- obezitatea;
- privarea de somn;
- agenții stresori.
Simptome hipertensiune
La cele mai multe persoane hipertensiunea este asimptomatică. Tocmai de aceea, diagnosticul este stabilit destul de târziu în evoluția patologiei. Însă, când sunt prezente simptome, acestea pot fi reprezentate de:
- cefalee (durere de cap);
- stare de amețeală;
- tulburări de vedere (încețoșarea vederii);
- dispnee (dificultate la respirație);
- epistaxis (sângerare nazală).
Tratament hipertensiune - Cum scădem tensiunea arterială?
Hipertensiunea arterială necesită tratament medicamentos pentru corectarea valorilor presiunii sângelui. Medicul cardiolog va prescrie medicamentele cele mai potrivite pentru fiecare pacient, precum și dozele acestora. Printre principalele tipuri de medicamente indicate se află:
- inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (captopril, lisinopril);
- blocanții receptorilor de angiotensină (losartan);
- diuretice (indapamidă, spironolactonă);
- beta-blocante (bisoprolol);
- alfa-blocante (doxazosin);
- blocante ale canalelor de calciu (amlodipină).
Factori de risc pentru tensiunea cu valori anormale
Creșterea valorilor tensiunii arteriale se asociază frecvent cu înaintarea în vârstă, ca urmare a modificărilor fiziologice ale sistemului cardiovascular. Unele persoanele au o susceptibilitate genetică pentru valori anormale ale tensiunii arteriale, însă majoritatea sunt supuși unor factori de risc, precum:
- obezitatea - determină ateroscleroză, adică depunerea țesutului adipos la nivelul vaselor de sânge;
- dietele bogate în grăsimi - favorizează afectarea arterelor coronare;
- consumul alimentelor sărate - determină reținerea de apă și creșterea presiunii sângelui în vase;
- consumul exagerat de alcool - duce la deshidratare;
- sedentarismul - se pierde elasticitatea vaselor de sânge;
- dozele incorecte de medicamente - este recomandată ajustarea dozelor de către medic;
- diabetul zaharat - în timp, favorizează dezvoltarea hipertensiuni arteriale;
- boala Addison - determină hipotensiune arterială.
Complicații tensiune cu valori prea mari / mici
În cazul în care valorile anormale ale tensiunii arteriale nu sunt corectate rapid pot apărea complicații care pot pune în pericol viața pacientului. Printre cele mai frecvente complicații întâlnite în cazurile severe de hipotensiune se află:
- pierderea echilibrului;
- sincopă;
- traumatisme apărute în urma căderi;
- afectare cerebrală;
- șoc.
- accident vascular cerebral;
- infarct miocardic;
- insuficiență cardiacă;
- retinopatie hipertensivă;
- nefropatie hipertensivă;
- encefalopatie hipertensivă.
Care sunt valorile unui puls normal?
Pulsul reprezintă numărul bătăilor inimii pe durata unui minut. Valorile acestuia diferă în funcție de gradul de efort depus, dar și de vârstă și sex. Astfel, pulsul este mai scăzut în perioadele de repaus (somn) și mai ridicat când se efectuează efort. Pulsul se mîsoară în bătăi pe minut (bpm).
Ce înseamnă dacă am tensiune mică și puls mare?
Menținerea unei tensiuni și a unui puls cu valori normale
Adoptarea unui stil sănătos de viață
Stilul de viață este un factor foarte important pentru prevenirea nu doar a hipertensiunii arteriale, dar și a altor boli. Pentru aceasta sunt recomandate următoarele:
- menținerea unei greutăți optime;
- adoptarea unei diete echilibrată nutrițional;
- reducerea consumului de sare;
- efectuarea exercițiilor fizice;
- renunțarea la fumat;
- consumarea unei cantități moderate de alcool;
- reducerea stresului.
Analize medicale periodice
Analizele medicale sunt indicate nu doar când este suspectată o afecțiune, ci și pentru a monitoriza starea de sănătate. Acestea se realizează cel puțin o dată pe an. Este util ca pacientul să întrebe medicul ce analize îi sunt indicate, deoarece în funcție de factorii de risc la care este expus, acesta îi poate recomanda și alte investigații, suplimentar față de cele uzuale.
Suplimente pentru dilatarea vaselor de sânge
Unele suplimente pot contribui la tonifierea și dilatarea vaselor de sânge. Printre cei mai utilizați compuși se află:
- magneziu;
- arginină;
- ginkgo biloba;
- castan;
- hesperidină;
- ardei-iute.
Întrebări frecvente
De ce crește tensiunea arterială seara?
Tensiunea arterială crește în funcție de ritmul circadian. Astfel, cele mai mari valori în repaus se înregistrează în perioada imediat dinainte de trezire, în intervalul orar 3:00-6:00. Astfel, că spre seară, tensiunea arterială ar trebui să aibă valori mai reduse. Însă, o creștere a tensiunii seara poate surveni ca urmare a unor factori, precum: fumatul, consumul de alcool, cafeau, stresul
Cum se poate scădea tensiunea arterială?
În cazul unor valori crescute, este important a stabili cu medicul cardiolog ce tratament este indicat. Astfel, se administrează un tratament zilnic care să mențină tensiunea în limite normale. Puseele de tensiune se tratează cu medicație antihipertensivă cu acțiune rapidă, în funcție de recomandările medicului.
Ce alimente cresc tensiunea arterială?
Printre principalele alimente care au potențialul de a crește tensiunea arterială se află:
- alimentele bogate în sare;
- prăjelile;
- alimentele procesate;
- unele condimente.
De ce nu scade tensiunea arterială sub tratament?
Cele mai comune cauze ale menținerii unor valori crescute ale tensiunii arteriale sunt:
- administrarea incorectă a tratamentului;
- doze prea mici de medicamente;
- aport crescut de sare, cafea;
- unele patologii: apneea, afecțiunile renale, aldosteronismul primar.
Tensiunea arterială poate să scadă cu ceai?
Consumul anumitor tipuri de ceai s-a asociat cu un risc mai redus de a dezvolta hipertensiune arterială. Plantele la care s-a constatat acest efect sunt:
- mușetel;
- lavandă;
- trandafir;
- ceai negru.
Sursa foto: Pexels
- Sarwar M. S. et al, Resistant hypertension: underlying causes and treatment, Drug Res (Stuttg), 2013, 63(5):217-23, doi: 10.1055/s-0033-1337930;
- Zhao, Y., et al., The association between tea consumption and blood pressure in the adult population in Southwest China, BMC Public Health, 23, 476 (2023), https://doi.org/10.1186/s12889-023-15315-5;
- www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/bloodpressure/about.htm, accesat la data 08.06.2023;
- www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/bloodpressure/pregnancy.htm, accesat la data 08.06.2023;
- www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension/, accesat la data 08.06.2023;
- my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21156-low-blood-pressure-hypotension, accesat la data 08.06.2023;
- www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/low-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20355465, accesat la data 08.06.2023;
- www.medicinenet.com, https://www.medicinenet.com/blood_pressure_chart_reading_by_age/article.htm, accesat la data 08.06.2023;
- www.verywellhealth.com, https://www.verywellhealth.com/average-blood-pressure-by-age-5085328, accesat la data 08.06.2023;
- www.bhf.org.uk, https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/medical/ask-the-experts/pulse-rate, accesat la data 08.06.2023.