tromboflebită s.f. - constituire a unui cheag în interiorul unei vene asociată adesea cu o inflamaţie a peretelui venos
Un cheag riscă să se formeze atunci când o persoană stă prea multă vreme alungită sau imobilizată: de exemplu, ca urmare a unei intervenţii chirurgicale, mai ales când aceasta se face pe micul bazin sau pe membre, sau după o naştere. El poate apărea, de asemenea, ca urmare a imobilizării unui membru prin gips sau din cauza unei compresiuni mai mult sau mai puţin îndelungate a unei vene, de exemplu la femeie la sfârşitul sarcinii sau după un zbor prelungit cu avionul fără a părăsi scaunul.
În caz de flebită profundă a unui membru inferior, subiectul suferă dureri spontane sau provocate prin palparea pulpei şi simte o senzaţie locală de căldură. Gamba se umflă. Aceste semne unilaterale se asociază eventual cu febra şi cu o creştere a ritmului cardiac. Mai rar, cheagul poate privi venele subcutanate. Dacă acestea devin tari şi sunt inflamate pe una din porţiunile lor,este vorba de o flebită superficială. În ambele cazuri, diagnosticul este confirmat printr-un eco-Doppler venos sau printr-o flebografie.
Cheagul se poate întinde din aproape în aproape, împiedicând circulaţia sangvină. Odată constituit, cheagul poate, de asemenea, să se fragmenteze sau să migreze brusc către vena cavă sau către cavităţile cardiace drepte şi să se oprească într-o ramură a arterei pulmonare, ceea ce provoacă o embolie pulmonară. În sfârşit, se constată uneori apariţia unor edeme, a unor tulburări trofice (relative la nutriţia ţesuturilor), a varicelor, chiar al unui ulcer al gambei, ansamblu de simptome desemnat sub denumirea de boală postflebitică.