ARIPIPRAZOLE ZENTIVA 15 mg X 28 COMPR. 15mg ZENTIVA, K.S.
ATENTIE!!!
Acest medicament NU se poate comercializa online.
Se eliberează DOAR DIN FARMACIE, STRICT ÎN BAZA REȚETEI MEDICALE. Se poate rezerva online, cu ridicare din farmacie.Descriere
Indicații
Aripiprazole Zentiva este indicat pentru tratamentul schizofreniei la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste.
Aripiprazole Zentiva este indicat pentru tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe din cadrul tulburării bipolare de tip I şi pentru prevenirea unui nou episod maniacal la adulţii care au avut episoade predominant maniacale şi ale căror episoade maniacale au răspuns la tratamentul cu aripiprazol (vezi pct. 5.1).
Aripiprazole Zentiva este indicat pentru tratamentul cu durată de până la 12 săptămâni al episoadelor maniacale moderate până la severe din cadrul tulburării bipolare de tip I la adolescenţi cu vârsta de 13 ani şi peste (vezi pct. 5.1).
Doze
Adulţi
Schizofrenie
Doza iniţială recomandată de Aripiprazole Zentiva este de 10 mg/zi sau 15 mg/zi, cu o doză de întreţinere de 15 mg/zi, administrată după o schemă terapeutică cu o priză pe zi, independent de orarul meselor.
Aripiprazole Zentiva este eficace în intervalul de doze cuprins între 10 mg/zi şi 30 mg/zi. Nu s-a demonstrat creşterea eficacităţii la doze mai mari decât doza zilnică de 15 mg, cu toate că unii pacienţi pot prezenta beneficii la o doză mai mare. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 30 mg.
Episoade maniacale în cadrul tulburării bipolare de tip I
Doza recomandată pentru iniţierea tratamentului cu Aripiprazole Zentiva este de 15 mg, administrată după o schemă terapeutică cu o priză pe zi, independent de orarul meselor, ca monoterapie sau ca terapie asociată (vezi pct. 5.1). Anumiţi pacienţi pot prezenta beneficii la o doză mai mare. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 30 mg.
Prevenirea recurenţei episoadelor maniacale din cadrul tulburării bipolare de tip I
Pentru prevenirea recurenţei episoadelor maniacale la pacienţii la care s-a administrat aripiprazol în monoterapie sau terapie asociată, se continuă terapia cu aceeaşi doză. Ajustarea dozei zilnice, inclusiv reducerea dozei, trebuie luată în cosiderare pe baza stării clinice.Grupe speciale de pacienţi Copii şi adolescenţi
Schizofrenia la adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste
Doza recomandată de Aripiprazole Zentiva este de 10 mg/zi, administrată după o schemă terapeutică cu o priză pe zi, independent de orarul meselor. Tratamentul trebuie iniţiat cu o doză de 2 mg (utilizând un medicament corespunzător, care conţine aripiprazol), administrată timp de 2 zile, care se creşte la 5 mg pentru încă 2 zile, pentru a atinge doza zilnică recomandată de 10 mg. Când este necesar, creşterile ulterioare ale dozei trebuie administrate în incrementuri de 5 mg, fără a depăşi doza zilnică maximă de 30 mg (vezi pct. 5.1).
Aripiprazole Zentiva este eficace în intervalul de doze cuprins între 10 mg/zi şi 30 mg/zi. Nu s-a demonstrat creşterea eficacităţii la doze mai mari decât doza zilnică de 10 mg, cu toate că unii pacienţi pot prezenta beneficii la o doză mai mare.
Aripiprazole Zentiva nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii cu schizofrenie şi cu vârsta sub 15 ani, din cauza datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea (vezi pct. 4.8 şi 5.1).
Episoade maniacale în cadrul tulburării bipolare de tip I la adolescenţi cu vârsta de 13 ani şi peste Doza recomandată de Aripiprazole Zentiva este de 10 mg/zi, administrată după o schemă terapeutică cu o priză pe zi, independent de orarul meselor. Tratamentul trebuie început cu o doză de 2 mg (utilizând un medicament corespunzător, care conţine aripiprazol), administrată timp de 2 zile, care se creşte la 5 mg pentru încă 2 zile, pentru a atinge doza zilnică recomandată de 10 mg.
Durata tratamentului trebuie să fie cea minim necesară pentru controlul simptomelor şi nu trebuie să depăşească 12 săptămâni. Nu s-a demonstrat creşterea eficacităţii la doze mai mari decât doza zilnică de 10 mg, iar o doză zilnică de 30 mg este asociată cu o incidenţă semnificativ mai mare a reacţiilor adverse importante, inclusiv evenimente asociate simptomelor extrapiramidale (SEP), somnolenţă, fatigabilitate şi creştere în greutate (vezi pct. 4.8). Prin urmare, dozele mai mari de 10 mg/zi trebuie utilizate numai în cazuri excepţionale şi cu monitorizare clinică atentă (vezi pct. 4.4, 4.8 şi 5.1).
Pacienţii mai tineri au un risc crescut de a prezenta reacţii adverse asociate administrării aripiprazolului. Prin urmare, Aripiprazole Zentiva nu este recomandat pentru utilizare la pacienţi cu vârsta sub 13 ani (vezi pct. 4.8 şi 5.1).
Iritabilitate asociată cu tulburare autistă
Siguranţa şi eficacitatea aripiprazolului la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.1, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.
Ticuri asociate cu sindromul Tourette
Siguranţa şi eficacitatea aripiprazolului la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 5.1, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.Insuficienţă hepatică
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, datele disponibile sunt insuficiente pentru a stabili recomandări. La aceşti pacienţi, dozele trebuie gestionate cu atenţie. Cu toate acestea, doza zilnică maximă de 30 mg trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 5.2).Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală.
Vârstnici
La pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste, nu s-a stabilit eficacitatea aripiprazolului în tratamentul schizofreniei şi al tulburării bipolare de tip I. Din cauza sensibilităţii mai mari a acestei populaţii, trebuie luată în considerare o doză iniţială mai mică, atunci când factorii clinici o impun (vezi pct. 4.4).
Sex
Nu este necesară ajustarea dozelor la pacienţii de sex feminin, comparativ cu pacienţii de sex masculin (vezi pct. 5.2).Statutul de fumător
Având în vedere calea de metabolizare a aripiprazolului, nu este necesară ajustarea dozei la fumători (vezi pct. 4.5).Ajustarea dozei din cauza interacţiunilor
În cazul administrării concomitente de inhibitori puternici ai CYP3A4 sau ai CYP2D6 şi aripiprazol, doza de aripiprazol trebuie redusă. Ulterior, atunci când administrarea inhibitorului CYP3A4 sau al CYP2D6 este întreruptă din terapia asociată, doza de aripiprazol trebuie crescută (vezi pct. 4.5).
În cazul administrării concomitente de inductori puternici ai CYP3A4 şi aripiprazol, doza de aripiprazol trebuie crescută. Ulterior, atunci când administrarea inductorului CYP3A4 este întreruptă din terapia asociată, doza de aripiprazol trebuie redusă la doza recomandată (vezi pct. 4.5).
Mod de administrare
Aripiprazole Zentiva se administrează oral.
Comprimatul orodispersabil trebuie introdus în cavitatea bucală, pe limbă, unde se dispersează rapid în salivă. Poate fi adminstrat cu sau fără lichide. Îndepărtarea intactă a comprimatului orodispersabil din cavitatea bucală este dificilă. Deoarece comprimatul orodispersabil este fragil, trebuie administrat imediat după scoaterea din blister. Ca alternativă, se dizolvă comprimatul în apă şi se bea suspensia rezultată.
Comprimatele orodispersabile pot fi utilizate ca alternativă la Aripiprazole Zentiva comprimate, la pacienţii care prezintă dificultăţi la înghiţirea comprimatelor de Aripiprazole Zentiva (vezi pct. 5.2).
Contraindicații
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Atenționări
În timpul tratamentului antipsihotic, îmbunătăţirea stării clinice a pacientului se poate produce după câteva zile până la câteva săptămâni. Pacienţii trebuie monitorizaţi atent pe parcursul acestei perioade.Risc suicidar
Apariţia comportamentului suicidar este inerentă în cazul afecţiunilor psihotice şi a tulburărilor de dispoziţie şi în unele cazuri s-a raportat precoce după iniţierea sau schimbarea tratamentului antipsihotic, care include tratamentul cu aripiprazol (vezi pct. 4.8). Terapia antipsihotică trebuie însoţită de supraveghere atentă a pacienţilor cu risc crescut. Rezultatele unui studiu epidemiologic au sugerat că nu există o creştere a riscului de suicid la administrarea aripiprazolului, comparativ cu a altor antipsihotice, la pacienţii adulţi cu schizofrenie sau tulburare bipolară. La copii şi adolescenţi, nu există suficiente date pentru a evalua acest risc la pacienţii mai tineri (cu vârsta sub 18 ani), dar există dovezi că riscul de suicid persistă după primele 4 săptămâni de tratament pentru medicamentele antipsihotice atipice, inclusiv aripiprazol.Tulburări cardiovasculare
Aripiprazolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu boală cardiovasculară diagnosticată (antecedente de infarct miocardic sau boală cardiacă ischemică, insuficienţă cardiacă sau tulburări de conducere), boală cerebrovasculară, afecţiuni care predispun pacienţii la hipotensiune arterială (deshidratare, hipovolemie şi tratament cu medicamente antihipertensive) sau hipertensiune arterială, inclusiv forma cu evoluţie accelerată sau malignă.
Au fost raportate cazuri de tromboembolism venos (TEV) după administrarea medicamentelor antipsihotice. Deoarece pacienţii trataţi cu antipsihotice prezintă adesea factori de risc dobândiţi pentru TEV, toţi factorii de risc posibili pentru TEV trebuie identificaţi înaintea şi în timpul tratamentului cu aripiprazol şi trebuie luate măsuri de prevenţie.Prelungirea intervalului QT
În studiile clinice efectuate cu aripiprazol, incidenţa intervalului QT prelungit a fost comparabilă cu placebo. Similar altor antipsihotice, la pacienţii cu istoric familial de interval QT prelungit, aripiprazolul trebuie utilizat cu precauţie (vezi pct. 4.8).Diskinezie tardivă
În studiile clinice cu durata de cel mult un an, în timpul tratamentului cu aripiprazol au existat raportări mai puţin frecvente de diskinezie determinată de administrarea acestuia. Dacă la pacienţii trataţi cu aripiprazol apar semne şi simptome de diskinezie tardivă, trebuie avută în vedere reducerea dozei sau întreruperea administrării (vezi pct. 4.8). Aceste simptome se pot agrava temporar sau pot să apară chiar şi după întreruperea tratamentului.Alte simptome extrapiramidale
În studiile clinice efectuate cu aripiprazol la copii şi adolescenţi, au fost observate acatizie şi parkinsonism. Dacă apar semne şi simptome ale altor SEP la un pacient tratat cu aripiprazol, trebuie luate în considerare reducerea dozei şi monitorizarea clinică atentă.Sindrom neuroleptic malign (SNM)
SNM este un complex de simptome, potenţial letal, asociat administrării medicamentelor antipsihotice. În studiile clinice, în timpul tratamentului cu aripiprazol s-au raportat cazuri rare de SNM. Manifestările clinice ale SNM sunt hiperpirexia, rigiditatea musculară, alterarea statusului mintal şi semne de instabilitate vegetativă (puls neregulat sau tensiune arterială oscilantă, tahicardie, diaforeză
şi tulburări cardiace de ritm). Alte semne pot include creşterea valorii creatin fosfokinazei, mioglobinurie (rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută. Cu toate acestea, s-au raportat, de asemenea, creşteri ale creatin fosfokinazei şi rabdomioliză nu neaparat în asociere cu SNM. Dacă un pacient dezvoltă semne şi simptome caracteristice pentru SNM sau prezintă febră foarte mare, inexplicabilă, fără alte manifestări clinice sugestive pentru SNM, trebuie întreruptă administrarea tuturor
substanţelor active antipsihotice, inclusiv a aripiprazolului.Convulsii
În studiile clinice, în timpul tratamentului cu aripiprazol s-au raportat cazuri mai puţin frecvente de convulsii. În consecinţă, aripiprazolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de tulburări convulsive sau cu afecţiuni asociate cu convulsii (vezi pct. 4.8).Pacienţi vârstnici cu psihoze asociate demenţei
Mortalitate crescută
În trei studii clinice placebo-controlate (n = 938; vârsta medie: 82,4 ani; interval: 56-99 ani), efectuate cu aripiprazol la pacienţi vârstnici cu psihoze asociate cu boala Alzheimer, pacienţii trataţi cu aripiprazol au prezentat risc crescut de deces, comparativ cu placebo. La pacienţii trataţi cu aripiprazol, frecvenţa decesului a fost de 3,5 %, comparativ cu 1,7 % în grupul cu placebo. Deşi cauzele de deces au fost variate, cea mai mare parte a deceselor au fost fie de cauză cardiovasculară (de exemplu insuficienţă cardiacă, moarte subită), fie infecţioasă (de exemplu pneumonie) (vezi pct. 4.8).
Reacţii adverse cerebrovasculare
În aceleaşi studii clinice, la pacienţi (vârsta medie: 84 ani; interval: 78-88 ani) s-au raportat reacţii adverse cerebrovasculare (de exemplu accident vascular cerebral, accident ischemic tranzitor), incluzând decese. În ansamblu, în aceste studii, la 1,3 % din pacienţii trataţi cu aripiprazol s-au raportat reacţii adverse cerebrovasculare, comparativ cu 0,6 % din pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Această diferenţă nu a fost semnificativă statistic. Cu toate acestea, într-unul dintre aceste studii, un studiu cu doză fixă, la pacienţii trataţi cu aripiprazol a existat o relaţie semnificativă doză-răspuns pentru reacţiile adverse cerebrovasculare (vezi pct. 4.8). Aripiprazolul nu este indicat pentru tratamentul psihozelor asociate demenţei.Hiperglicemie şi diabet zaharat
La pacienţii trataţi cu medicamente antipsihotice atipice, inclusiv cu aripiprazol, s-a raportat hiperglicemie, în unele cazuri marcată şi asociată cu cetoacidoză şi comă hiperosmolară sau deces. Factorii de risc care pot predispune pacienţii la complicaţii severe includ obezitatea şi antecedentele familiale de diabet zaharat. În studiile clinice cu aripiprazol, nu au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte valorile incidenţei reacţiilor adverse asociate hiperglicemiei (incluzând diabetul zaharat) sau valorile de laborator anormale ale glicemiei, comparativ cu placebo. La pacienţii trataţi cu aripiprazol şi alte medicamente antipsihotice atipice, nu sunt disponibile estimări exacte ale riscului de apariţie a reacţiilor adverse asociate hiperglicemiei pentru a permite comparaţii directe. Pacienţii
trataţi cu orice medicament antipsihotic, inclusiv cu aripiprazol, trebuie supravegheaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de hiperglicemie (cum sunt polidipsie, poliurie, polifagie şi slăbiciune), iar pacienţii cu diabet zaharat sau cu factori de risc pentru diabet zaharat trebuie monitorizaţi în mod regulat pentru înrăutăţirea controlului glicemiei (vezi pct. 4.8).Hipersensibilitate
Similar altor medicamente, în timpul utilizării aripriprazolului pot să apară reacţii de hipersensibilitate, caracterizate prin simptome alergice (vezi pct. 4.8).Creştere în greutate
Creşterea în greutate este frecvent întâlnită la pacienţii cu schizofrenie sau cu manie în cadrul tulburării bipolare, din cauza co-morbidităţilor, a utilizării antipsihoticelor cunoscute că determină creşteri în greutate, a stilului de viaţă dezordonat şi poate determina complicaţii severe. După punerea pe piaţă, la pacienţii cărora li s-a prescris aripiprazol a fost raportată creşterea în greutate. Atunci când este întâlnită, apare mai ales la cei cu factori semnificativi de risc, precum antecedente de diabet zaharat, tulburări tiroidiene sau adenom de glandă pituitară. În studiile clinice, nu s-a evidenţiat faptul că aripiprazolul induce creşteri în greutate semnificative clinic la adulţi (vezi pct. 5.1). În studiile clinice efectuate la pacienţi adolescenţi cu manie în cadrul tulburării bipolare, s-a arătat că administrarea aripiprazolului este asociată cu creştere în greutate după 4 săptămâni de tratament.
Creşterea în greutate trebuie monitorizată la pacienţii adolescenţi cu manie în cadrul tulburării bipolare. În cazul în care creşterea în greutate este semnificativă clinic, trebuie luată în considerare reducerea dozei (vezi pct. 4.8).Disfagie
Utilizarea medicamentelor antipsihotice, inclusiv a aripiprazolului, s-a asociat cu afectarea motilităţii esofagiene şi aspiraţie. Aripiprazolul şi alte substanţe active antipsihotice trebuie utilizate cu precauţie la pacienţii cu risc de pneumonie de aspiraţie.Dependenţă patologică de jocuri de noroc
După punerea pe piaţă, au fost raportate cazuri de dependenţă patologică de jocuri de noroc la pacienţii cărora li s-a prescris aripiprazol, indiferent dacă aceşti pacienţi au avut antecedente legate de jocuri de noroc. Pacienţii cu antecedente de dependenţă patologică de jocuri de noroc pot avea un risc crescut şi trebuie monitorizaţi cu atenţie (vezi pct. 4.8).Lactoză
Aripiprazole Zentiva comprimate orodispersabile conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.Pacienţi care prezintă asociat tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie (ADHD)
Cu toate că frecvenţa asocierii dintre tulburarea bipolară de tip I şi ADHD este mare, datele disponibile cu privire la siguranţă în cazul utilizării concomitente a aripiprazolului şi stimulantelor sunt foarte limitate; prin urmare, se impune prudenţă maximă atunci când aceste medicamente sunt administrate concomitent.
Interacțiuni
Deoarece aripiprazolul este un antagonist al receptorilor α1-adrenergici, poate să potenţeze efectul anumitor medicamente antihipertensive.
Având în vedere că efectele principale ale aripiprazolului se exercită la nivelul sistemului nervos central (SNC), este necesară prudenţă atunci când aripiprazolul este utilizat în asociere cu alcool etilic sau cu alte medicamente cu acţiune la nivelul SNC, care au acelaşi tip de reacţii adverse, cum este sedarea (vezi pct. 4.8).
Este necesară prudenţă dacă aripiprazolul este administrat concomitent cu alte medicamente cunoscute că determină prelungirea intervalului QT sau dezechilibru electrolitic.Potenţialul altor medicamente de a influenţa acţiunea aripiprazolului
Un inhibitor al secreţiei gastrice acide, famotidina, antagonist al receptorilor H2, reduce viteza de absorbţie a aripiprazolului, dar acest efect nu este considerat relevant clinic.
Aripiprazolul este metabolizat prin multiple căi metabolice care implică enzimele CYP2D6 şi CYP3A4, dar nu şi enzimele CYP1A. Prin urmare, nu este necesară ajustarea dozei la fumători.Chinidină şi alţi inhibitori ai CYP2D6
Într-un studiu clinic efectuat la subiecţi sănătoşi, un inhibitor puternic al CYP2D6 (chinidina) a crescut ASC a aripiprazolului cu 107 %, în timp ce valoarea Cmax a rămas neschimbată. Valorile ASC şi Cmax ale dehidro-aripiprazolului, metabolitul activ, au scăzut cu 32 % şi, respectiv, cu 47 %. În cazul administrării concomitente de aripiprazol şi chinidină, doza de aripiprazol trebuie redusă la aproximativ o jumătate din doza prescrisă. Se poate anticipa ca alţi inhibitori puternici ai CYP2D6, cum sunt fluoxetina şi paroxetina, să aibă efecte similare şi, prin urmare, trebuie aplicate reduceri similare ale dozei.Ketoconazol şi alţi inhibitori ai CYP3A4
Într-un studiu clinic efectuat la subiecţi sănătoşi, un inhibitor puternic al CYP3A4 (ketoconazolul) a crescut valorile ASC şi Cmax ale aripiprazolului cu 63 % şi, respectiv, cu 37 %. Valorile ASC şi Cmax ale dehidro-aripiprazolului au crescut cu 77 % şi, respectiv, cu 43 %. La pacienţii care sunt metabolizatori lenţi pe calea CYP2D6, utilizarea concomitentă a inhibitorilor puternici ai CYP3A4 poate determina concentraţii plasmatice mai mari de aripiprazol, comparativ cu cele la pacienţii care sunt metabolizatori rapizi pe calea CYP2D6. În cazul în care se are în vedere administrarea concomitentă a ketoconazolului sau a altor inhibitori puternici ai CYP3A4 cu aripiprazol, beneficiile potenţiale trebuie să depăşească eventualele riscuri pentru pacient. Atunci când se administrează concomitent ketoconozol şi aripiprazol, doza de aripiprazol trebuie redusă la aproximativ jumătate din doza prescrisă. Se poate anticipa ca alţi inhibitori puternici ai CYP3A4, cum sunt itraconazolul şi inhibitorii de protează HIV, să prezinte efecte similare şi, prin urmare, trebuie aplicate reduceri similare ale dozei.
După întreruperea administrării inhibitorului CYP2D6 sau al CYP3A4, dozele de aripiprazol trebuie crescute la valorile anterioare iniţierii terapiei concomitente.
Atunci când aripiprazolul este utilizat concomitent cu inhibitori slabi ai CYP3A4 (de exemplu diltiazem sau escitalopram) sau ai CYP2D6, se pot anticipa creşteri modeste ale concentraţiei aripiprazolului.Carbamazepină şi alţi inductori ai CYP3A4
După administrarea concomitentă a carbamazepinei, un inductor puternic al CYP3A4, mediile geometrice ale valorilor Cmax şi ASC pentru aripiprazol au fost cu 68 % şi, respectiv, cu 73 % mai mici, comparativ cu valorile obţinute în cazul administrării aripiprazolului (30 mg) în monoterapie. În
mod similar, după administrarea concomitentă a carbamazepinei, mediile geometrice ale valorilor Cmax şi ASC pentru dehidro-aripiprazol au fost cu 69 % şi, respectiv, cu 71 % mai mici, decât cele obţinute după administrarea aripiprazolului în monoterapie.
În cazul administrării concomitente de aripiprazol şi carbamazepină, doza de aripiprazol trebuie dublată. Se poate anticipa ca alţi inductori puternici ai CYP3A4 (cum sunt rifampicina, rifabutina, fenitoina, fenobarbitalul, primidona, efavirenzul, nevirapina şi sunătoarea) să prezinte efecte similare şi, prin urmare, trebuie aplicate creşteri similare ale dozei. După întreruperea administrării inductorilor puternici ai CYP3A4, doza de aripiprazol trebuie redusă la doza recomandată.Valproat şi litiu
Atunci când fie litiul, fie valproatul au fost administrate concomitent cu aripiprazol, nu s-a observat nicio modificare semnificativă clinic a concentraţiilor de aripiprazol.
Sindromul serotoninergic
La pacienţi trataţi cu aripiprazol, au fost raportate cazuri de sindrom serotoninergic, iar posibile semne şi simptome ale acestei afecţiuni pot să apară, în special, în cazurile de utilizare concomitentă cu alte medicamente serotoninergice, cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)/inhibitorii recaptării serotoninei/noradrenalinei (IRSN) sau cu alte medicamente cunoscute a creşte concentraţiile plasmatice ale aripiprazolului (vezi pct. 4.8).Potenţialul aripiprazolului de a influenţa acţiunea altor medicamente
În studiile clinice, doze de aripiprazol de 10-30 mg/zi nu au prezentat un efect semnificativ asupra metabolizării substraturilor CYP2D6 (raport dextrometorfan/3-metoximorfinan), CYP2C9 (warfarină), CYP2C19 (omeprazol) şi CYP3A4 (dextrometorfan). În plus, aripiprazolul şi dehidro-aripiprazolul nu au arătat in vitro un potenţial de modificare a metabolizării mediate pe calea CYP1A2. Prin urmare, este puţin probabil ca aripiprazolul să determine interacţiuni medicamentoase importante din punct de vedere clinic, mediate de către aceste enzime.
Atunci când aripiprazolul s-a administrat concomitent fie cu valproat, fie cu litiu sau cu lamotrigină, nu a existat nicio modificare clinic importantă a concentraţiilor de valproat, litiu sau lamotrigină.
Sarcina
Nu există studii adecvate şi bine controlate, efectuate cu aripiprazol la femeile gravide. S-au raportat anomalii congenitale; cu toate acestea, nu a putut fi stabilită o relaţie de cauzalitate cu administrarea aripiprazolului. Studiile la animale nu pot exclude potenţialul toxic asupra dezvoltării (vezi pct. 5.3). Pacientele trebuie sfătuite să-şi informeze medicul dacă rămân gravide sau intenţionează să rămână gravide în timpul tratamentului cu aripiprazol. Din cauza informaţiilor insuficiente privind siguranţa la om şi a problemelor ridicate de studiile privind reproducerea la animale, acest medicament nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care beneficiul aşteptat justifică clar riscul potenţial pentru făt.
Nou-născuţii expuşi la medicamente antipsihotice (inclusiv aripiprazol) în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină au risc de reacţii adverse, incluzând simptome extrapiramidale şi/sau de sevraj, care pot varia după naştere din punct de vedere al severităţii şi duratei. S-au raportat agitaţie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenţă, detresă respiratorie sau tulburări de hrănire. În consecinţă, nou-născuţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.Alăptarea
Aripiprazolul se excretă în laptele uman. Pacientele trebuie sfătuite să nu alăpteze dacă utilizează aripiprazol.
Condus auto
Similar altor antipsihotice, pacienţii trebuie avertizaţi să nu folosească utilaje periculoase, inclusiv vehicule motorizate, până când nu sunt siguri că aripiprazolul nu-i afectează defavorabil. Unii copii şi adolescenţi cu tulburare bipolară de tip I prezintă o incidenţă crescută a somnolenţei şi fatigabilităţii (vezi pct. 4.8).
Reacții adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvente reacţii adverse raportate în studiile clinice controlate cu placebo sunt acatizie şi greaţă, fiecare apărând la mai mult de 3 % dintre pacienţii trataţi cu aripiprazol pe cale orală.Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel
Toate reacțiile adverse sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi după frecvenţă; foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (< 1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărui grup de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordine descrescătoare a gravităţii.
Frecvenţa reacţiilor adverse raportate în timpul utilizării după punerea pe piaţă nu poate fi stabilită, întrucât acestea provin din raportări spontane. În consecinţă, aceste evenimente adverse sunt clasificate drept „cu frecvenţă necunoscută”.
Descrierea reacţiilor adverse selectate Simptome extrapiramidale (SEP)
Schizofrenie - într-un studiu controlat de lungă durată, de 52 săptămâni, pacienţii trataţi cu aripiprazol au prezentat o incidenţă globală a SEP, incluzând parkinsonism, acatizie, distonie şi diskinezie, mai mică (25,8 %), comparativ cu cei trataţi cu haloperidol (57,3 %). Într-un studiu placebo-controlat de lungă durată, de 26 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 19 % pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 13,1 % pentru pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Într-un alt studiu controlat de lungă durată, de 26 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 14,8 % pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 15,1 % pentru pacienţii trataţi cu olanzapină.
Episoade maniacale în cadrul tulburării bipolare de tip I - într-un studiu controlat cu durata de 12 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 23,5 % pentru pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 53,3 % pentru pacienţii trataţi cu haloperidol. Într-un alt studiu cu durata de 12 săptămâni, incidenţa SEP a fost de 26,6 % la pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 17,6 % la cei trataţi cu litiu. În faza de lungă durată, cu tratament de întreţinere, de 26 săptămâni, a unui studiu placebo-controlat, incidenţa SEP a fost de18,2 % la pacienţii trataţi cu aripiprazol şi de 15,7 % la pacienţii cărora li s-a administrat placebo.Acatizie
În studiile placebo-controlate, incidenţa acatiziei la pacienţii cu tulburare bipolară a fost de 12,1 % pentru aripiprazol şi de 3,2 % pentru placebo. La pacienţii cu schizofrenie, incidenţa acatiziei a fost de 6,2 % pentru aripiprazol şi 3,0 % pentru placebo.Distonie
Efect de clasă - Simptome de distonie, contracţii prelungite anormale ale grupelor musculare, pot apărea la persoanele susceptibile în timpul primelor câteva zile de tratament. Simptomele distonice includ: spasm al muşchilor gâtului, care uneori progresează către contracturi ale musculaturii faringiene, dificultate la înghiţire, dificultate la respiraţie şi/sau protruzia limbii. Deşi aceste simptome pot să apară la doze mici, apar mai frecvent şi cu severitate mai mare la medicamente antipsihotice de primă generaţie cu potenţă mare şi în doze mai mari. Se observă un risc crescut de distonie acută la bărbaţi şi la grupele de vârstă mai tânără.Prolactină
În studiile clinice pentru indicaţiile aprobate şi în experienţa de după punerea pe piaţă, în asociere cu administrarea de aripiprazol s-au observat atât o creştere, cât şi o scădere a prolactinei serice, comparativ cu valoarea iniţială (vezi pct. 5.1).Teste de laborator
Comparaţia între aripiprazol şi placebo în ceea ce priveşte proporţia pacienţilor care prezintă modificări potenţial semnificative clinic ale parametrilor de laborator uzuali şi lipidici (vezi pct. 5.1) nu a evidenţiat diferenţe importante din punct de vedere medical. Creşteri ale CPK (creatin fosfokinazei), în general, tranzitorii şi asimptomatice, au fost observate la 3,5 % din pacienţii trataţi cu aripiprazol, comparativ cu 2,0 % din pacienţii cărora li s-a administrat placebo.Copii şi adolescenţi Schizofrenia la adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste
Într-un studiu clinic placebo-controlat, de scurtă durată, în care au fost incluşi 302 adolescenţi (13-17 ani) cu schizofrenie, frecvenţa şi tipul reacţiilor adverse au fost similare cu cele la adulţi, cu excepţia următoarelor reacţii care au fost raportate mai frecvent la adolescenţii trataţi cu aripiprazol decât la adulţii trataţi cu aripiprazol (şi mai frecvent decât pentru placebo): somnolenţă/sedare şi tulburare extrapiramidală au fost raportate foarte frecvent (≥ 1/10), iar xerostomie, creşterea apetitului alimentar şi hipotensiune arterială ortostatică au fost raportate frecvent (≥ 1/100 şi < 1/10).
Profilul de siguranţă într-o extensie a studiului, deschisă, cu durata de 26 săptămâni, a fost similar cu cel observat în studiul clinic placebo-controlat, de scurtă durată.
Profilul de siguranță într-un studiu pe termen lung, dublu-orb, controlat cu placebo a fost de asemenea similar, cu excepția următoarelor reacții adverse, care au fost raportate mai frecvent decât la pacienții copii și adolescenți cărora li se administra placebo: scăderea în greutate, creșterea insulinemiei, aritmia și leucopenia au fost raportate frecvent (≥ 1/100 și < 1/10).
La populaţia totală de adolescenţi cu schizofrenie (13-17 ani), cu expunere de până la 2 ani, incidenţa concentraţiilor plasmatice mici de prolactină la paciente (< 3 ng/ml) şi la pacienţi de sex masculin (< 2 ng/ml) a fost de 29,5 % şi, respectiv, de 48,3 %.
La populaţia de adolescenţi (13-17 ani) cu schizofrenie expuşi la aripiprazol în doză de 5 până la 30 mg, timp de până la 72 luni, incidenţa concentraţiilor plasmatice mici de prolactină la paciente (< 3 ng/ml) şi la pacienţi de sex masculin (< 2 ng/ml) a fost de 25,6 % şi, respectiv, de 45,0 %.
În cadrul a două studii pe termen lung la pacienți adolescenți (13-17 ani) cu schizofrenie și tulburare bipolară tratați cu aripiprazol, incidența concentrațiilor mici de prolactină serică la fete (< 3 ng/ml) și băieți (< 2 ng/ml) a fost de 37,0 % și, respectiv, 59,4 %.Episoade maniacale în cadrul tulburării bipolare de tip I la adolescenţi cu vârsta de 13 ani şi peste Frecvenţa şi tipul reacţiilor adverse la adolescenţi cu tulburare bipolară de tip 1 au fost similare celor întâlnite la adulţi, cu excepţia următoarelor reacţii: foarte frecvente (≥ 1/10) somnolenţă (23,0 %), tulburări extrapiramidale (18,4 %), acatizie (16,0 %) şi fatigabilitate (11,8 %); şi frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10) durere abdominală superioară, creşterea frecvenţei cardiace, greutate corporală crescută, apetit alimentar crescut, spasme musculare şi diskinezie.
Următoarele reacţii adverse au avut o posibilă relaţie doză-răspuns: tulburări extrapiramidale (incidenţele au fost de 9,1 % pentru doza de 10 mg, 28,8 % pentru doza de 30 mg, 1,7 % pentru placebo) şi acatizie (incidenţele au fost de 12,1 % pentru doza de 10 mg, 20,3 % pentru doza de 30 mg, 1,7 % pentru placebo).
La adolescenţii cu tulburare bipolară de tip I, modificările medii ale greutăţii corporale după 12 şi 30 săptămâni au fost de 2,4 kg şi, respectiv, de 5,8 kg în cazul administrării de aripiprazol, iar în cazul administrării de placebo de 0,2 kg şi, respectiv, de 2,3 kg.
La copii şi adolescenţi, somnolenţa şi fatigabilitatea au fost observate mai frecvent la pacienţii cu tulburare bipolară, comparativ cu pacienţii cu schizofrenie.
La copiii şi adolescenţii (10-17 ani) cu tulburare bipolară cu durată de expunere de până la 30 săptămâni, incidenţa concentraţiilor plasmatice mici de prolactină la paciente (< 3 ng/ml) şi la pacienţi de sex masculin (< 2 ng/ml) a fost de 28,0 % şi, respectiv, de 53,3 %.Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Este importantă raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
Supradozaj
Semne şi simptome
În studiile clinice şi experienţa după punerea pe piaţă, supradozajul acut accidental sau intenţionat numai cu aripiprazol a fost identificat la pacienţi adulţi, pentru doze raportate estimate de până la 1260 mg, fără evenimente letale. Semnele şi simptomele observate, posibil importante din punct de
vedere medical, au inclus letargie, creşterea tensiunii arteriale, somnolenţă, tahicardie, greaţă, vărsături şi diaree. În plus, la copii s-a raportat supradozaj accidental numai cu aripiprazol (în doze de până la 195 mg), fără evenimente letale. Semnele şi simptomele raportate, potenţial grave din punct de vedere medical, au inclus somnolenţă, pierderea tranzitorie a conştienţei şi simptome extrapiramidale.Abordarea terapeutică a supradozajului
Abordarea terapeutică a supradozajului trebuie să se bazeze pe terapia de susţinere, menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii, oxigenoterapie şi ventilaţie şi tratamentul simptomatic. Trebuie avută în vedere posibilitatea implicării mai multor medicamente. De aceea, monitorizarea cardiovasculară trebuie iniţiată imediat şi trebuie să includă monitorizare continuă electrocardiografică, pentru a detecta posibile aritmii. După orice supradozaj confirmat sau suspectat cu aripiprazol, supravegherea medicală şi monitorizarea atentă trebuie continuate până la recuperarea clinică a pacientului.
Cărbunele activat (50 g), administrat după o oră de la ingestia aripiprazolului, scade Cmax a aripiprazolului cu aproximativ 41 % şi ASC cu aproximativ 51 %, ceea ce sugerează că acesta poate fi eficace în tratamentul supradozajului.Hemodializă
Cu toate că nu există informaţii cu privire la efectul hemodializei în tratamentul supradozajului cu aripiprazol, este puţin probabil ca hemodializa să fie utilă în tratamentul supradozajului, deoarece aripiprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice.
Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: alte antipsihotice, codul ATC: N05AX12Mecanism de acţiune
Se presupune că eficacitatea aripiprazolului în schizofrenie şi în tulburarea bipolară de tip I este mediată prin intermediul unei combinaţii dintre un efect agonist parţial la nivelul receptorilor dopaminergici D2 şi serotoninergici 5HT1a şi un efect antagonist la nivelul receptorilor serotoninergici 5HT2a. Aripiprazolul a prezentat proprietăţi antagoniste la modele animale de hiperactivitate dopaminergică şi proprietăţi agoniste la modele animale de hipoactivitate dopaminergică. In vitro, aripiprazolul a prezentat afinitate mare de legare pentru receptorii dopaminergici D2 şi D3, serotoninergici 5HT1a şi 5HT2a şi afinitate moderată pentru receptorii dopaminergici D4, serotoninergici 5HT2c şi 5HT7, alfa-1 adrenergici şi histaminergici H1. De asemenea, aripiprazolul a demonstrat afinitate moderată de legare pentru situsul de recaptare a serotoninei şi afinitate nesemnificativă pentru receptorii muscarinici. Interacţiunea cu alţi receptori în afara subtipurilor de receptori dopaminergici şi serotoninergici poate explica unele dintre celelalte efecte clinice ale aripiprazolului.
Doze de aripiprazol cuprinse între 0,5 şi 30 mg, administrate o dată pe zi timp de 2 săptămâni la subiecţi sănătoşi, au determinat o reducere dependentă de doză a legării de raclopridă marcată cu C11, un ligand al receptorului dopaminergic D2/D3, la nivelul nucleului caudat şi putamen, detectată prin tomografie cu emisie de pozitroni.Eficacitate şi siguranţă clinică Schizofrenie
În trei studii de scurtă durată (4-6 săptămâni), placebo-controlate, în care au fost incluşi 1228 pacienţi adulţi cu schizofrenie, prezentând simptome pozitive sau negative, administrarea aripiprazolului s-a asociat cu o ameliorare semnificativ mai mare din punct de vedere statistic a simptomelor psihotice, comparativ cu placebo.
Aripiprazolul este eficace în menţinerea ameliorării clinice în timpul continuării terapiei la pacienţii adulţi care au demonstrat un răspuns iniţial la tratament. Într-un studiu clinic controlat cu haloperidol, proporţia pacienţilor care au răspuns la medicament şi au menţinut răspunsul la 52 săptămâni a fost similară în ambele grupuri (aripiprazol 77 % şi haloperidol 73 %). Frecvenţa generală de terminare a tratamentului a fost semnificativ mai mare la pacienţii trataţi cu aripiprazol (43 %), comparativ cu cei trataţi cu haloperidol (30 %). Scorurile efective înregistrate pe scalele de evaluare utilizate ca criterii finale secundare, incluzând scala PANSS şi scala Montgomery-Asberg Depression Rating Scale (MADRS), au evidenţiat o îmbunătăţire semnificativă faţă de haloperidol.
Într-un studiu placebo-controlat, cu durata de 26 săptămâni, efectuat la pacienţi adulţi cu schizofrenie cronică stabilizaţi clinic, aripiprazolul a determinat o reducere semnificativ mai mare a frecvenţei recăderilor: 34 % în grupul tratat cu aripiprazol şi 57 % în grupul placebo.
Creştere în greutate
În studiile clinice, nu s-a evidenţiat că aripiprazolul induce creşteri în greutate relevante clinic. Într-un studiu multinaţional, dublu-orb, controlat cu olanzapină, cu durata de 26 săptămâni, privind schizofrenia, în care au fost incluşi 314 pacienţi adulţi şi al cărui criteriu final principal de evaluare a fost creşterea în greutate, un număr semnificativ mai mic de pacienţi au prezentat o creştere în greutate de cel puţin 7 % peste valoarea iniţială (de exemplu o creştere de cel puţin 5,6 kg pentru o valoare medie a greutăţii iniţiale de aproximativ 80,5 kg) cu aripiprazol (n = 18 sau 13 % din pacienţii evaluabili), comparativ cu olanzapina (n = 45 sau 33 % din pacienţii evaluabili).
Parametrii lipidici
Într-o analiză a datelor cumulate privind parametrii lipidici, provenite din studii clinice
placebo-controlate, efectuate la adulţi, nu s-a demonstrat că aripiprazolul induce alterări relevante clinic ale concentraţiilor de colesterol total, trigliceride, HDL şi LDL.
Colesterolul total: incidenţa modificării concentraţiilor de la normal (< 5,18 mmol/l) la crescute (≥ 6,22 mmol/l) a fost de 2,5 % pentru aripiprazol şi de 2,8 % pentru placebo, iar modificarea medie faţă de momentul iniţial a fost de -0,15 mmol/l (IÎ 95 %: -0,182, -0,115) pentru aripiprazol şi de -0,11 mmol/l (IÎ 95 %: -0,148, -0,066) pentru placebo.
Trigliceride în condiţii de repaus alimentar: incidenţa modificării concentraţiilor de la normal (< 1,69 mmol/l) la crescute (≥ 2,26 mmol/l) a fost de 7,4 % pentru aripiprazol şi de 7,0 % pentru
placebo, iar modificarea medie faţă de momentul iniţial a fost de -0,11 mmol/l (IÎ 95 %: - 0,182, -0,046) pentru aripiprazol şi de -0,07 mmol/l (IÎ 95 %: -0,148, 0,007) pentru placebo.
HDL: incidenţa modificării concentraţiilor de la normal (≥ 1,04 mmol/l) la scăzute (< 1,04 mmol/l) a fost de 11,4 % pentru aripiprazol şi de 12,5 % pentru placebo, iar modificarea medie faţă de momentul iniţial a fost de -0,03 mmol/l (IÎ 95 %: -0,046, -0,017) pentru aripiprazol şi de -0,04 mmol/l (IÎ 95 %: -0,056, -0,022) pentru placebo.
LDL în condiţii de repaus alimentar: incidenţa modificării concentraţiilor de la normal (< 2,59 mmol/l) la crescute (≥ 4,14 mmol/l) a fost de 0,6 % pentru aripiprazol şi de 0,7 % pentru placebo, iar modificarea medie faţă de momentul iniţial a fost de -0,09 mmol/l (IÎ 95 %: -0,139, - 0,047) pentru aripiprazol şi de -0,06 mmol/l (IÎ 95 %: -0,116, -0,012) pentru placebo.
Prolactină
Nivelurile de prolactină au fost evaluate în cadrul tuturor studiilor clinice cu toate dozele de aripiprazol (n = 28242). Incidenţa hiperprolactinemiei sau a creşterii concentraţiilor serice de prolactină la pacienţii trataţi cu aripiprazol (0,3 %) a fost similară cu cea înregistrată pentru placebo (0,2 %). La pacienţii cărora li s-a administrat aripiprazol, perioada mediană până la debut a fost de 42 de zile şi durata mediană a fost de 34 de zile.
Incidenţa hipoprolactinemiei sau a scăderii concentraţiilor serice de prolactină la pacienţii trataţi cu aripiprazol a fost de 0,4 %, comparativ cu 0,02 % la pacienţii cărora li s-a administrat placebo. La pacienţii cărora li s-a administrat aripiprazol, perioada mediană până la debut a fost de 30 de zile şi durata mediană a fost de 194 de zile.Episoade maniacale în cadrul tulburării bipolare de tip I
În două studii placebo-controlate, cu doză flexibilă, cu administrare în monoterapie, cu durata de 3 săptămâni, care au inclus pacienţi cu episod maniacal sau mixt în cadrul tulburării bipolare de tip I, aripiprazolul a demonstrat eficacitate superioară faţă de placebo în ceea ce priveşte reducerea simptomelor maniacale pe parcursul a 3 săptămâni. Aceste studii au inclus pacienţi cu sau fără manifestări psihotice şi cu sau fără ciclizare rapidă.
Într-un studiu placebo-controlat, cu administrare în monoterapie, cu doză fixă, cu durata de 3 săptămâni, care a inclus pacienţi cu episod maniacal sau mixt în cadrul tulburării bipolare de tip I, aripiprazolul a eşuat în a demonstra eficacitate superioară faţă de placebo.
În două studii placebo-controlate şi controlate activ, cu administrare în monoterapie, cu durata de 12 săptămâni, efectuat la pacienţi cu episod maniacal sau mixt în cadrul tulburării bipolare I, cu sau
fără manifestări psihotice, aripiprazolul a demonstrat eficacitate superioară comparativ cu placebo în a treia săptămână şi o menţinere a efectului comparabilă cu cea a litiului sau haloperidolului în săptămâna a 12-a. Aripiprazolul a demonstrat, de asemenea, în săptămâna a 12-a, o remisie a simtomatologiei maniei la o proporţie de pacienţi comparabilă cu cea în cazul administrării litiului sau haloperidolului.
Într-un studiu placebo-controlat, cu durata de 6 săptămâni, care a inclus pacienţi cu episod maniacal sau mixt în cadrul tulburării bipolare de tip I, cu sau fără manifestări psihotice, care erau parţial non-responsivi la monoterapia cu litiu sau valproat, administrată timp de 2 săptămâni, în concentraţii plasmatice terapeutice, adăugarea apiprazolului ca terapie adjuvantă a avut ca rezultat o eficacitate superioară în reducerea simptomelor maniacale, comparativ cu litiul sau valproatul administrate în monoterapie.
Într-un studiu placebo-controlat, cu durata de 26 săptămâni, urmat de o extensie cu durata de
74 săptămâni, efectuat la pacienţii cu manie la care s-a obţinut remisia cu aripiprazol în timpul unei faze de stabilizare înainte de randomizare, aripiprazolul a demonstrat superioritate faţă de placebo în prevenirea recurenţei tulburării bipolare, în principal în prevenirea recurenţei maniei, dar a eşuat în a demonstra superioritatea faţă de placebo în prevenirea recurenţei depresiei.
Într-un studiu clinic placebo-controlat, cu durata de 52 săptămâni, efectuat la pacienţi cu un episod maniacal sau mixt curent în cadrul tulburării bipolare de tip I, la care s-a obţinut remisie susţinută (Scoruri totale Y-MRS şi MADRS ≤ 12) după administrarea aripiprazolului (10 mg/zi până la 30 mg/zi) ca adjuvant la tratamentul cu litiu sau valproat, timp de 12 săptămâni consecutive, tratamentul adjuvant cu aripiprazol a demonstrat superioritate faţă de placebo, cu o scădere a riscului cu 46 % (risc relativ de 0,54) în prevenirea recurenţei tulburării bipolare şi cu o scădere a riscului cu 65 % (risc relativ de 0,35) în prevenirea recurenţei episodului maniacal, faţă de terapia adjuvantă cu placebo, dar a eşuat în a demonstra superioritatea faţă de placebo în prevenirea recurenţei episodului depresiv. Tratamentul adjuvant cu aripiprazol a demonstrat superioritate faţă de placebo la măsurarea obiectivului secundar, scorul privind severitatea bolii CGI-BP (manie).
În acest studiu clinic deschis, pacienţii au fost repartizaţi de către investigatori pentru administrarea monoterapiei, fie cu litiu, fie cu valproat, pentru a determina lipsa de răspuns parţial. Pacienţii au fost stabilizaţi timp de cel puţin 12 săptămâni consecutive cu aripiprazol în asociere cu acelaşi stabilizator al dispoziţiei.
Ulterior, pacienţii stabilizaţi au fost randomizaţi pentru a continua tratamentul cu acelaşi stabilizator al dispoziţiei, cu administrare dublu-orb de aripiprazol sau placebo. În faza randomizată au fost evaluate patru subgrupuri de stabilizatori ai dispoziţiei: aripiprazol + litiu; aripiprazol + valproat; placebo + litiu; placebo + valproat.
Frecvenţele Kaplan-Meier pentru recurenţa oricărui episod de modificare a dispoziţiei în braţul cu tratament adjuvant au fost de 16 % la pacienţii trataţi cu aripiprazol + litiu şi 18 % la pacienţii trataţi cu aripiprazol + valproat, comparativ cu 45 % la pacienţii trataţi cu placebo + litiu şi 19 % la pacienţii trataţi cu placebo + valproat.Copii şi adolescenţi Schizofrenia la adolescenţi
Într-un studiu placebo-controlat, cu durata de 6 săptămâni, în care au fost incluşi 302 pacienţi adolescenţi cu schizofrenie (13-17 ani), prezentând simptome pozitive sau negative, administrarea de aripiprazol a fost asociată cu ameliorări semnificativ mai mari din punct de vedere statistic ale simptomelor psihotice, comparativ cu administrarea de placebo. Într-o sub-analiză efectuată la pacienţi adolescenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani, reprezentând 74 % din populaţia totală înrolată, a fost observată menţinerea efectului pe parcursul extensiei studiului, deschisă, cu durata de 26 săptămâni.
Într-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, cu durata de 60 până la 89 de săptămâni, la subiecți adolescenți (n = 146; cu vârste de 13-17 ani) cu schizofrenie, s-a observat o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește rata de recidivă a simptomelor psihotice între grupul cu aripiprazol (19,39 %) și cel cu placebo (37,50 %). Estimarea punctuală a ratei de risc (RR) a fost de 0,461 (interval de încredere 95%, 0,242-0,879) la populația completă. În analizele pe subgrupuri, estimarea punctuală a RR a fost de 0,495 pentru subiecții cu vârsta cuprinsă între 13 și 14 ani, comparativ cu 0,454 pentru subiecții cu vârsta cuprinsă între 15 și 17 ani. Cu toate acestea, estimarea RR pentru grupul mai tânăr (13-14 ani) nu a fost exactă, reflectând numărul mai mic de subiecți în acel grup (aripiprazol, n = 29; placebo, n = 12), iar intervalul de încredere pentru această estimare (cuprins între 0,151 și 1,628) nu a permis formularea de concluzii cu privire la prezența unui efect al tratamentului. În schimb, intervalul de încredere de 95% pentru RR din subgrupul cu vârste mai mari (aripiprazol, n = 69; placebo, n = 36) a fost cuprins între 0,242 și 0,879 și, astfel, s-a putut concluziona că există un efect al tratamentului la pacienții cu vârste mai mari.Episoade maniacale în cadrul tulburării bipolare de tip I la copii şi adolescenţi
Aripiprazolul a fost investigat într-un studiu placebo-controlat, cu durata de 30 săptămâni, în care au fost incluşi 296 de copii şi adolescenţi (10-17 ani), care au îndeplinit criteriile DSM-IV pentru tulburarea bipolară de tip I, cu episoade maniacale sau mixte, cu sau fără manifestări psihotice şi care au avut scorul Y- MRS ≥20 la momentul iniţial. Dintre pacienţii incluşi în analiza primară privind eficacitatea, 139 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu comorbiditate ADHD asociată.
Aripiprazolul a fost superior faţă de placebo în ceea ce priveşte modificările faţă de momentul iniţial la săptămâna 4 şi la săptămâna 12 ale valorilor scorului Y-MRS total. Într-o analiză post-hoc, îmbunătăţirea faţă de placebo a fost mai importantă la pacienţii cu comorbiditate ADHD asociată, comparativ cu grupul fără ADHD, în care nu a existat nicio diferenţă faţă de placebo. Prevenirea recurenţei nu a fost stabilită.
Caracteristici
Concentratie | 15 mg |
Review-uri
Pareri ARIPIPRAZOLE ZENTIVA 15 mg X 28 COMPR. 15mg ZENTIVA, K.S.
Fii primul care sparge gheata!
Spune-ne parerea ta despre acest produs si porneste discutia.
Detii sau ai utilizat produsul?
Clientii pfarma.ro nu au adaugat inca opinii pentru acest produs. Fii primul care adauga o parere, folosind formularul de mai jos.
Alerta de pret
Produse similare
Ser fiziologic 90 mg/10 ml 5 fiole
Acesta este un medicament OTC si se poate elibera fara prescriptie medicala. Conform legislatiei in vigoare, pentru a-l putea comanda online...
ALOXI 500mcg x 1 CAPS. MOI 500mcg HELSINN BIREX PHARMA CSC - ANGELINI
Ce este Aloxi? Aloxi este un medicament care conține substanța activă palonosetron. Este disponibil sub formă de soluție injectabilă (250 micrograme în 5 ml de soluție) și sub formă de...
BETABIOPTAL 1,3 mg/g+2,5 mg/g X 1 GEL OFT. 1,3mg/g+2,5mg/g THEA FARMA S.P.A.
Indicații BETABIOPTAL gel este indicat în infecţii oftalmice nepurulente cu bacterii sensibile la cloramfenicol când este utilă asocierea acţiunii antiinflamatoare a betametazonei, în...
CIMZIA x 2 SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUT 200 mg UCB PHARMA SA
Indicații Artrită reumatoidă Cimzia, în asociere cu metotrexatul (MTX), este indicat pentru: tratamentul poliartritei reumatoide active, moderată până la severă, la pacienţii adulţi,...
LODOZ 2,5mg/6,25mg x 30 COMPR. FILM. 2,5mg/6,25mg MERCK KGAA
Indicații Hipertensiune arterială esenţială uşoară sau moderată. Dozaj Doze Doza iniţială obişnuită este de un comprimat filmat de Lodoz 2,5 mg/6,25 mg o dată pe...
ZYPADHERA 300mg x 1 PULB. + SOLV. PT. SUSP. INJ. C 300mg ELI LILLY NEDERLAND
Zypadhera este un medicament sub forma de pulbere si solvent din care se obtine o suspensie injectabila cu eliberare prelungita. Acesta contine substanta activa olanzapina. „Eliberare...
ZYPREXA 10 mg x 28 COMPR. FILM. 10mg ELI LILLY NEDERLAND
1. CE ESTE ZYPREXA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ ZYPREXA aparţine grupului de medicamente denumit antipsihotice. ZYPREXA se foloseşte pentru tratamentul unei boli cu simptome cum ar fi:...
HIDRASEC 100 mg X 20 CAPS. 100mg BIOPROJET PHARMA - ABBOTT MYLAN
Ce este Hidrasec si pentru ce se utilizeaza Indicatii Hidrasec 100 mg capsule este indicat in tratamentul diareei acute la adulti. Daca se initiaza tratamentul etiologic al...
QUETIAPINA ZENTIVA 300 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 300mg ZENTIVA K.S.
Indicații Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru: Tratamentul schizofreniei. Tratamentul tulburării bipolare: - episoade maniacale moderate până...
QUETIAPINA ZENTIVA 50 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 50mg ZENTIVA K.S.
Indicații Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru: Tratamentul schizofreniei. Tratamentul tulburării bipolare: - episoade maniacale moderate până...
MILURIT 100 mg x 60 COMPR. 100mg EGIS PHARMACEUTICALS
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Milurit şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Milurit 3. Cum să utilizaţi Milurit 4. Reacţii adverse posibile...
OLSSA 40 mg/10 mg X 28 COMPR. FILM. 40mg/10mg HCS BVBA - KRKA
Ce găsiți în acest prospect: 1. Ce este Olssa și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Olssa 3. Cum să luați Olssa 4. Reacții adverse posibile...
TANDESAR 32 mg X 28 COMPR. 32mg TERAPIA S.A.
În acest prospect găsiţi: 1. Ce este Tandesar şi pentru ce se utilizează 2. Înainte să luaţi Tandesar 3. Cum să luaţi Tandesar 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Tandesar...
OVESTIN 0,5 mg X 15 OVULE 0,5 mg ASPEN PHARMA TRADING
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Ovestin 0,5 mg ovule 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare ovul conţine estriol 0,5 mg Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi...
DEPAKINE CHRONO 300 mg X 100 COMPR. ELIB. PREL. 300mg SANOFI ROMANIA SRL
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Depakine Chrono şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Depakine Chrono 3. Cum să luaţi Depakine Chrono 4. Reacţii...
ZINNAT 500 mg X 10 COMPR. FILM. 500mg GLAXOSMITHKLINE (IRE
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Zinnat 500 mg, comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 500 mg sub formă de...
VENTOLIN 100 INHALER CFC-FREE X 1 SUSP. INHAL. PRESURIZATA 100µg/doza GLAXOSMITHKLINE (IRE
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Ventolin 100 Inhaler CFC-Free şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Ventolin 100 Inhaler CFC-Free...
SERETIDE DISKUS 50 micrograme/100 micrograme X 1 PULB. INHAL.
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Seretide Diskus şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Seretide Diskus 3. Cum să utilizaţi Seretide Diskus 4....
THYROZOL 20mg X 50 COMPR. FILM.
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Thyrozol şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Thyrozol 3. Cum să utilizaţi Thyrozol 4. Reacţii adverse...
DAVIA 10 mg x 30 COMPR. FIL 10mg TERAPIA
Ce găsiţi ȋn acest prospect: 1. Ce este Davia şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Davia 3. Cum să utilizaţi Davia 4. Reacţii adverse posibile 5....
RASAGILINA RATIOPHARM 1 mg X 30 COMPR. 1mg TEVA
Ce găsiți în acest prospect 1. Ce este Rasagilină ratiopharm și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Rasagilină ratiopharm 3. Cum să luați Rasagilină ratiopharm...
FORXIGA 10 mg X 90 COMPR. FILM. 10mg ASTRAZENECA
Ce găsiți în acest prospect 1. Ce este Forxiga și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Forxiga 3. Cum să luați Forxiga 4. Reacții adverse posibile 5. Cum...