TOBRAMICINA SUN 300 mg X 56
ATENTIE!!!
Acest medicament NU se poate comercializa online.
Se eliberează DOAR DIN FARMACIE, STRICT ÎN BAZA REȚETEI MEDICALE. Se poate rezerva online, cu ridicare din farmacie.Pret cu TVA inclus
Descriere
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Tobramicină SUN 300 mg soluţie pentru nebulizator
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
O fiolă a 5 ml conţine tobramicină 300 mg ca doză unică.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie pentru inhalare prin nebulizator
Soluție limpede, incoloră uşor gălbuie, fără particule vizibile, cu pH 4,5 - 6 și osmolalitate cuprinsă între 135 și 285 mOsmol/kg.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Pentru tratamentul de lungă durată al infecţiilor pulmonare cronice produse de Pseudomonas aeruginosa în fibroza chistică (FC) la pacienţi cu vârsta de 6 ani şi peste.
Trebuie acordată atenţie ghidurilor oficiale privind utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.
4.2 Doze şi mod de administrare
Tobramicină SUN se administrează prin inhalare şi nu este pentru uz parenteral.
Doze
Doza recomandată pentru adulţi şi copii este de o fiolă de două ori pe zi timp de 28 de zile. Intervalul între doze trebuie să fie cât mai aproape de 12 ore şi nu mai scurt de 6 ore. După 28 de zile de tratament cu tobramicină, pacienţii trebuie să facă o pauză în următoarele 28 de zile. Trebuie menţinută alternanţa de un ciclu de 28 zile de tratament activ şi un ciclu de 28 zile de pauză de tratament.
Dozele nu se modifică în funcţie de greutatea corporală. Toţi pacienţii trebuie să primească câte o fiolă de Tobramicină SUN (300 mg de tobramicină) de două ori pe zi.
Studiile clinice controlate efectuate pe o perioadă de 6 luni, în care s-a utilizat tobramicină conform schemei terapeutice, au evidenţiat că ameliorarea funcţiilor pulmonare s-a menţinut peste statusul iniţial şi în următoarele 28 de zile de pauză.
Dozele tratamentului cu tobramicină în studiile clinice controlate .
Siguranţa şi eficacitatea medicamentului au fost evidenţiate prin studii clinice controlate și deschise, desfăşurate pe perioade de până la 96 de săptămâni (12 cicluri), dar nu s-au efectuat studii la pacienţi cu vârsta sub 6 ani, la pacienţi cu volum expirator maxim pe secundă (FEV1) <25% sau >75% sau la pacienţi cu infecţii cu Burkholderia cepacia.
Tratamentul trebuie iniţiat de un medic cu experienţă în tratamentul fibrozei chistice. Tratamentul cu tobramicină trebuie continuat ciclic întreaga perioadă considerată necesară de medic, pentru ca pacientul să beneficieze de includerea tobramicinei în programul lui de tratament. Dacă deteriorarea clinică a statusului pulmonar este evidentă, trebuie luată în considerare administrarea unui tratament anti-Pseudomonas în plus. Studiile clinice au relevat că un raport microbiologic care a evidenţiat rezistenţa in vitro la medicament nu exclude un beneficiu clinic pentru pacient.
Grupe speciale de pacienţi
Pacienți vârstnici
Există date insuficiente privind această grupă de pacienţi pentru a susţine o recomandare pentru sau împotriva ajustării dozei.
Insuficienţă renală
Nu există date privind această grupă de pacienţi pentru a susţine o recomandare pentru sau împotriva ajustării dozei de tobramicină. Vă rugăm consultaţi şi informaţiile privind nefrotoxicitatea de la pct.4.4 şi informaţiile privind eliminarea de la pct. 5.2.
Insuficienţă hepatică
Nu au fost efectuate studii la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Deoarece tobramicina nu este metabolizată, nu se anticipează niciun efect al insuficienţei hepatice asupra expunerii la tobramicină.
După un transplant de organe
Nu există date adecvate privind utilizarea tobramicinei la pacienţii care au suferit un transplant de organe.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea utilizării tobramicinei la copiii cu vârsta sub 6 ani nu au fost stabilite. Datele disponibile în prezent sunt prezentate la pct. 5.1, totuşi, nu se poate face nicio recomandare privind dozele.
Mod de administrare
Conţinutul unei fiole trebuie golit într-un nebulizator și administrat prin inhalare în aproximativ 15 minute folosind un nebulizator manual reutilizabil, PARI LC PLUS, cu un compresor corespunzător (rată de eliberare a medicamentului 7,2 mg/minut, cantitate de medicament eliberată în total 115 mg, diametru aerodinamic median masic 4,3 µm, distribuţia mărimii particulei: D10 1.7 µm, D50 4.7 µm, D90 11.4 µm, doză particule fine 48,8 mg/fiolă, deviație standard geometrică 2,2). Un compresor corespunzător este cel care, atunci când se ataşează la nebulizatorul PARI LC PLUS, eliberează un flux de 4-6 l/minut şi/sau o contrapresiune de 110-217 kPa. Trebuie respectate instrucţiunile de utilizare şi întreţinere a nebulizatorului şi a compresorului date de fabricant.
Tobramicina este inhalată în timp ce pacientul stă aşezat cu trunchiul vertical sau în picioare şi respiră normal prin piesa bucală a nebulizatorului. Pensarea orificiilor nazale poate ajuta pacientul să respire pe gură. Pacientul trebuie să-şi continue programul standard de fizioterapie toracică. Utilizarea bronhodilatatoarelor adecvate trebuie continuată atât timp cât se consideră că sunt clinic necesare.
Dacă pacientul primeşte mai multe tratamente pentru tractul respirator, se recomandă ca ele să fie administrate în următoarea ordine: bronhodilatator, fizioterapie toracică, alte medicamente inhalatorii şi la final tobramicină.
Doza maximă tolerată pe zi
Pentru tobramicină nu a fost stabilită doza maximă tolerată pe zi.
4.3 Contraindicaţii
Administrarea tobramicinei este contraindicată pacienţilor care au hipersensibilitate cunoscută la aminoglicozide sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Atenţionări generale
Pentru informaţii în caz de sarcină sau alăptare vezi pct. 4.6.
Tobramicina trebuie folosită cu atenţie de pacienţii care sunt suspectaţi sau se cunoaşte că au disfuncţii renale, auditive, vestibulare sau neuromusculare sau în cazuri de hemoptizii active severe.
Monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale tobramicinei
La pacienţii cu disfuncţie auditivă sau renală, cunoscută sau suspectată, trebuie să se monitorizeze concentraţiile plasmatice ale tobramicinei. Dacă apare oto- sau nefrotoxicitatea la un pacient căruia i se administrează Tobramicină SUN, tratamentul cu tobramicină trebuie întrerupt până când concentraţia plasmatică scade sub 2 µg/ml.
Concentraţiile plasmatice ale tobramicinei trebuie monitorizate la pacienţii cărora li se administrează tratament concomitent parenteral cu aminoglicozide (sau alte medicamente care pot afecta eliminarea pe cale renală). Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi după cum este adecvat din punct de vedere clinic.
Concentraţia plasmatică a tobramicinei va fi monitorizată din probe de sânge recoltate prin puncţie venoasă şi nu prin recoltarea probelor din deget. S-a observat că datorită contaminării degetelor cu tobramicină în timpul preparării şi administrării Tobramicină SUN se pot obţine rezultate false ale unor concentraţii plasmatice crescute de tobramicină. Această contaminare nu poate fi evitată complet prin spălarea mâinilor înainte de recoltare.
Bronhospasm
Bronhospasmul poate să apară odată cu inhalarea medicamentelor şi a fost raportat în cazul nebulizării tobramicinei. Prima doză de tobramicină trebuie administrată sub supraveghere, folosind înaintea nebulizării un bronhodilatator, dacă acesta face parte din schema de tratament curent a pacientului. FEV1 trebuie măsurat înainte şi după nebulizare. Dacă există indicii că tratamentul va provoca un bronhospasm pacientului căruia nu i se administrează un bronhodilatator, testul trebuie repetat cu altă ocazie, folosind de data aceasta un bronhodilatator. Apariţia bronhospasmului în prezenţa tratamentului cu bronhodilatator poate indica un răspuns alergic. Dacă se suspectează un răspuns alergic, administrarea de tobramicină trebuie întreruptă. Bronhospasmul trebuie tratat corespunzător din punct de vedere medical.
Tulburări neuromusculare
Tobramicina trebuie administrată cu mare atenţie pacienţilor cu tulburări neuromusculare cunoscute sau suspectate cum sunt boala Parkinson sau alte afecţiuni caracterizate prin miastenie, inclusiv miastenia gravis, deoarece aminoglicozidele pot agrava slăbiciunea musculară ca urmare a unui potențial efect de tip curarizant asupra funcţiei neuromusculare.
Nefrotoxicitate
Deşi nefrotoxicitatea a fost asociată cu tratamentul parenteral cu aminoglicozide, nu există dovezi privind instalarea nefrotoxicităţii în cursul studiilor clinice efectuate cu tobramicină.
Medicamentul trebuie administrat cu prudenţă pacienţilor cu disfuncţii renale suspectate sau cunoscute şi este necesară monitorizarea concentraţiei plasmatice de tobramicină. Pacienţii cu afectare renală severă, cum sunt cei care cu valori ale creatininei plasmatice > 2 mg/dl (176,8 μmol/l) nu au fost incluşi în studiile clinice.
Practica clinică curentă impune evaluarea funcţiilor renale înainte de începerea tratamentului.
Concentraţiile plasmatice de uree şi creatinină trebuie reevaluate după fiecare 6 cicluri complete de tratament cu tobramicină (180 zile de tratament cu nebulizare a aminoglicozidei). Vezi şi punctul „Monitorizarea concentraţiilor plasmatice de tobramicină” de mai sus.
Ototoxicitate
Ototoxicitatea, care se manifestă atât la nivelul componentei acustice, cât şi la nivel vestibular, a fost raportată în cazul administrării aminoglicozidelor pe cale parenterală. Efectul toxic la nivel vestibular se poate manifesta prin vertij, ataxie sau ameţeli. În conformitate cu evaluările atât ale sesizărilor pacienţilor privind pierderea auzului, cât şi ale valorilor audiometrice, în cazul administrării tratamentului cu tobramicină în cursul studiilor clinice controlate, nu a apărut ototoxicitate. Aşa cum reiese din studiile clinice deschise şi din experienţa de după punerea pe piaţă a medicamentului, surditatea s-a instalat la unii pacienţi cărora li s-au administrat anterior, pe perioade lungi, aminoglicozide intravenos sau au primit concomitent astfel de antibiotice. Pacienţii care suferă de pierderea auzului au raportat frecvent apariţia tinitusului. Medicii trebuie să ia in considerare potenţialul aminoglicozidelor de a cauza toxicitate vestibulară şi cohleară şi să efectueze evaluările adecvate funcţiei auditive pe durata tratamentului cu tobramicină. Înainte de a începe administrarea de tobramicină la pacienţii cu risc datorat unui tratament anterior îndelungat, sistemic, cu aminoglicozide, este necesară evaluarea audiologică. Apariţia bruscă de tinitus impune prudenţă, deoarece acesta reprezintă o simptomatologie de debut a ototoxicităţii.
Se recomandă precauţie la prescrierea de tobramicină pacienților cu disfuncţie auditivă sau vestibulară, cunoscută sau suspectată. Medicii trebuie să aibă în vedere o evaluare audiologică a pacienţilor care prezintă orice semne ale disfuncţiei auditive sau care prezintă un risc crescut de apariţie a disfuncţiei auditive.
Dacă pacientul reclamă tinitus sau pierderea auzului în cursul tratamentului cu aminoglicozide, medicul curant trebuie să evalueze simptomatologia prin teste audiometrice.
Vezi şi punctul „Monitorizarea concentraţiilor plasmatice de tobramicină” de mai sus.
Hemoptizia
Inhalarea soluţiei nebulizate poate produce un reflex de tuse. Administrarea de tobramicină la pacienţi cu hemoptizie activă severă trebuie iniţiat numai dacă se consideră că beneficiile terapeutice sunt mai mari decât riscul de a provoca o hemoragie ulterioară.
Rezistenţa microbiană
În cadrul studiilor clinice, la unii pacienţi trataţi cu tobramicină, s-a evidenţiat o creştere a concentraţiei minime inhibitorii a aminoglicozidei pentru izolatele de P. aeruginosa testate. Teoretic, există riscul ca pacienţii trataţi cu tobramicină nebulizată să dezvolte izolate de P. aeruginosa rezistente la tobramicina administrată intravenos (vezi pct. 5.1).
4.5. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu au fost efectuate studii privind interacţiunile cu tobramicină.
În studiile clinice, pe pacienţi trataţi concomitent cu tobramicină şi dornază alfa, β-agonişti sau glucocorticoizi pe cale inhalatorie şi alte antibiotice anti-pseudomonas cu administrare orală sau parenterală, s-au remarcat reacţii adverse (profil de siguranţă) care erau similare celor din grupul de control.
Trebuie să se evite administrarea concomitentă şi/sau secvenţială de tobramicină cu alte medicamente cu potenţial neurotoxic, nefrotoxic sau ototoxic. Anumite diuretice pot creşte toxicitatea aminoglicozidelor prin creşterea concentraţiei de antibiotic din plasmă şi ţesuturi. Tobramicina nu trebuie administrată concomitent cu acid etacrinic, furosemid, uree sau manitol intravenos.
Alte medicamente pentru care s-a raportat că pot creşte potenţialul toxic al aminoglicozidelor administrate parenteral sunt următoarele:
- amfotericină B, cefalotină, ciclosporină, tacrolimus, polimixină (risc de creştere a nefrotoxicităţii);
- derivaţii de platină (risc de creştere a nefrotoxicităţii şi ototoxicităţii);
- anticolinesteraze, toxină botulinică (efecte neuromusculare).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Tobramicina nu trebuie folosită în cursul sarcinii sau al alăptării decât dacă beneficiile pentru mamă depăşesc riscul pentru făt sau sugar.
Sarcina
Nu există informaţii adecvate privind administrarea prin inhalare a tobramicinei la femei gravide.
Studiile la animale nu au evidenţiat efecte teratogene produse de tobramicină (vezi pct. 5.3 Date preclinice de siguranţă). Totuşi, aminoglicozidele pot afecta fătul (de exemplu surditate congenitală) când se realizează concentraţii sistemice mari la femeia gravidă. Dacă tobramicina este folosită în cursul sarcinii sau dacă pacienta rămâne gravidă pe parcursul tratamentului cu tobramicină, ea trebuie informată cu privire la riscul potenţial pentru făt.
Alăptarea
Tobramicina este excretată din circulaţia sistemică în laptele matern. Nu se ştie dacă administrarea de tobramicină produce o concentraţie plasmatică suficient de mare de tobramicină astfel încât să fie detectată în laptele matern. Datorită potenţialului ototoxic şi nefrotoxic al tobramicinei la copii, trebuie să se decidă dacă se va întrerupe alăptarea sau tratamentul cu tobramicină.
Fertilitatea
În cadrul studiilor la animale, nu s-a observat niciun efect asupra fertilităţii la bărbaţi sau femei după administrarea subcutanată (vezi pct. 5.3).
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Pe baza datelor raportate privind reacţiile adverse este puţin probabil ca tobramicina să influenţeze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranţă
Au fost efectuate două studii clinice paralele, randomizate, dublu-orb, placebo-controlate, cu durata de 24 săptămâni, privind tobramicina, la 520 pacienţi cu fibroză chistică şi vârste cuprinse între 6 şi 63 ani.
Cele mai frecvente (≥ 10%) reacţii adverse raportate în cadrul studiilor placebo-controlate privind tobramicina au fost tuse, faringită, tuse productivă, astenie, rinită, dispnee, pirexie, tulburare pulmonară, cefalee, durere toracică, spută decolorată, hemoptizie, anorexie, valori scăzute ale testelor funcţiei pulmonare, astm, vărsături, durere abdominală, disfonie, greaţă şi pierdere în greutate.
Majoritatea evenimentelor au fost raportate la frecvenţe similare sau mai mari la pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Disfonia şi tinitus au fost unicele reacţii adverse raportate de majoritatea pacienţilor trataţi cu tobramicină: (12,8% tobramicină faţă de 6,5% în grupul placebo) şi respectiv (3,1% tobramicină faţă de 0% în grupul placebo). Episoadele de tinitus au fost trecătoare şi s-au remis fără a se întrerupe tratamentul cu tobramicină; conform audiogramelor acestea nu au fost asociate cu pierderea permanentă a auzului. Riscul apariţiei de tinitus nu a crescut în cazul administrării de tobramicină în cicluri repetate (vezi pct. 4.4 Ototoxicitate).
Rezumat al reacţiilor adverse sub formă de tabel
În cadrul studiilor placebo-controlate, cu durata de 24 săptămâni, şi în cadrul studiilor extinse deschise privind tratamentul activ, un total de 313, 264 şi 120 pacienţi a finalizat tratamentul cu tobramicină cu durata de 48, 72, respectiv 96 săptămâni.
Tabelul 1 prezintă incidenţa reacţiilor adverse determinate de tratament în funcţie de următoarele criterii: raportate cu o incidenţă ≥ 2% la pacienţii cărora li s-a administrat tobramicină, care au apărut cu o frecvenţă mai mare în braţul de tratament cu tobramicină şi care au fost evaluate ca fiind determinate de medicament la ≥ 1% dintre pacienţi. Reacţiile adverse provenite din studiile clinice sunt enumerate conform clasificării MedDRA pe aparate organe şi sisteme. În cadrul fiecărei clase de aparate, organe şi sisteme, reacţiile adverse sunt enumerate după frecvenţă, cu cele mai frecvente prezentate primele. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Suplimentar, categoria de frecvenţă corespunzătoare care utilizează următoarea convenţie (CIOMS III) este menţionată pentru fiecare reacţie adversă: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000) foarte rare (<1/10000), inclusiv raportări izolate.
Deoarece durata expunerii la tobramicină a crescut pe durata celor două studii extinse deschise, incidența tusei productive și a scăderii valorilor testelor funcției pulmonare a părut să crească; cu toate acestea, incidența disfoniei a părut să scadă. Pe total, incidenţa reacţiilor adverse conform MedDRA pe aparate, organe şi sisteme (SOC) a scăzut odată cu creşterea expunerii la tobramicină: tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale, tulburări gastrointestinale şi tulburări generale şi la locul de administrare.
Reacţii adverse provenite din raportări spontane
Reacţiile adverse raportate spontan, prezentate mai jos, sunt raportate în mod voluntar şi nu este întotdeauna posibil să se stabilească cu certitudine frecvenţa lor sau relaţia cauzală cu expunerea la medicament.
Tulburări ale sistemului nervos
Afonie, disgeuzie
Tulburări acustice şi vestibulare
Pierderea auzului
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Bronhospasm, durere orofaringiană, cantitate crescută de spută, durere toracică
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Hipersensibilitate, prurit, urticarie, erupţii cutanate tranzitorii
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Scăderea apetitului
Aşa cum reiese din studiile clinice deschise şi din experienţa de după punerea pe piaţă a medicamentului, surditatea s-a instalat la unii pacienţi cărora li s-au administrat anterior, pe perioade lungi, aminoglicozide intravenos sau au primit concomitent astfel de antibiotice (vezi 4.4).
Administrarea parenterală de aminoglicozide a fost asociată cu reacţii de hipersensibilitate, ototoxicitate şi nefrotoxocitate (vezi 4.3, 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după aprobarea medicamentului are un rol important. Aceasta permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştilor în domeniul sănătăţii li se cere să raporteze orice reacţii adverse suspectate prin intermediul sistemului naţional de raportare Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale:
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucureşti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: [email protected]
4.9 Supradozaj
Administrarea prin inhalare a tobramicinei are ca rezultat biodisponibilitatea sistemică redusă a acesteia. Simptomele supradozajului cu aerosol pot include disfonie severă.
În caz de ingestie accidentală de tobramicină, este foarte puţin probabilă o intoxicație, deoarece tobramicina este foarte puţin absorbită la nivelul tractului gastro-intestinal intact.
În caz de administrare greşită pe cale intravenoasă, pot să apară semnele şi simptomele supradozajului cu tobramicină administrată parenteral care se manifestă prin: ameţeli, tinitus, vertij, pierderea acuităţii auditive, tulburări respiratorii şi/sau bloc neuro-muscular şi afectare renală.
Intoxicaţia acută trebuie tratată prin oprirea imediată a administrării de tobramicină şi efectuarea analizelor de bază ale funcţiei renale. Verificarea concentraţiei plasmatice de tobramicină poate fi utilă pentru monitorizarea supradozajului. În caz de supradozaj, trebuie luată în considerare posibilitatea unor interacţiuni cu medicamente care modifică eliminarea tobramicinei sau a altor substanţe.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antibiotice aminoglicozidice, alte aminoglicozide, codul ATC: J01GB01
Mecanismul de acţiune
Tobramicina este un antibiotic aminoglicozidic produs de Streptomyces tenebrarius. Antibioticul acţionează prin afectarea sintezei proteice ducând la modificarea permeabilităţii membranei celulare, distrugerea progresivă a învelişului celular şi eventual la moartea celulelor. Tobramicina are acţiune bactericidă în concentraţii egale sau puţin mai mari decât concentraţiile inhibitoare.
Puncte critice
Datele stabilite pentru sensibilitatea microbiană în cazul administrării parenterale de tobramicină nu sunt adecvate pentru aprecierea administrării substanţei sub formă de aerosol.
În fibroza chistică, sputa exercită o acţiune de inhibare a activităţii biologice locale a aminoglicozidelor administrate prin nebulizare. Acest fapt impune ca valoarea concentraţiilor de tobramicină sub formă de aerosol să fie, în spută, de 10 şi 25 ori mai mare decât concentraţia minimă inhibitoare (CMI), pentru suprimarea creşterii P. aeruginosa şi, respectiv, exercitarea activităţii bactericide. În studiile clinice controlate, la 97% din pacienţii care au primit tobramicină s-au constatat în spută concentraţii de 10 ori mai mari decât cele mai mari concentraţii minime inhibitorii (CMI) pentru P. aeruginosa cultivat de la pacient, iar la 95% din pacienţii care primeau tobramicină s-a ajuns la valori de 25 de ori mai mari decât cele mai mari CMI. Beneficiul clinic este totuşi obţinut la majoritatea pacienţilor ale căror tulpini au valori ale CMI mai mari decât punctele critice.
Sensibilitate
În absenţa unor puncte critice convenţionale privind sensibilitatea în cazul administrării prin nebulizare, sunt necesare precauţii în definirea organismelor ca fiind sensibile sau insensibile la tobramicina nebulizată. Cu toate acestea, studiile clinice privind tobramicina au evidenţiat faptul că un raport microbiologic care a indicat rezistenţa in vitro la medicament nu a exclus neapărat beneficiul clinic pentru pacient.
La majoritatea pacienţilor cu izolate de P. aeruginosa şi care au avut la început pentru tobramicină CMI <128 μg/ml, s-a evidenţiat o ameliorare a funcţiei pulmonare ca urmare a tratamentului cu tobramicină. La pacienţii cu izolate de P. aeruginosa şi care au avut CMI ≥ 128 μg/ml la început, probabilitatea de a se manifesta un răspuns clinic este mai mică. Totuşi, în studiile controlate cu placebo, 7 din 13 pacienţi (54%) cu izolate cu CMI ≥ 128 μg/ml, au prezentat o ameliorare a funcţiei pulmonare în cursul tratamentului cu tobramicină.
Pe durata integrală de 96 de săptămâni a studiilor de extensie, CMI50 a tobramicinei pentru P. aeruginosa a crescut de la 1 la 2 μg/ml, iar CMI90 a crescut de la 8 la 32 μg/ml.
Conform studiilor clinice, tratamentul cu tobramicină a evidenţiat o mică, dar clară creştere a concentraţiei minime inhibitorii a tobramicinei, amikacinei şi gentamicinei pentru izolatele de P. aeruginosa. Fiecare ciclu adiţional de 6 luni de tratament a dus la o creştere treptată similară ca mărime cu cea observată în cele 6 luni de studii controlate. Mecanismul principal al rezistenţei la aminoglicozide remarcat la izolate de P. aeruginosa de la pacienţii cu fibroză chistică cu infecție în stadiu cronic este impermeabilitatea, definită ca o pierdere generală a sensibilităţii la toate aminoglicozidele. S-a arătat, de asemenea, că izolatele de P. aeruginosa de la pacienți cu fibroză chistică dezvoltă rezistenţă adaptativă la aminoglicozide, dar redevin sensibile când administrarea antibioticului este oprită.
Alte informaţii
Nu există dovezi că pacienţii trataţi cu tobramicină pe o perioadă de până la 18 luni au fost expuşi la un risc mai mare de a dobândi B. cepacia, S. maltophilia sau A. xylosoxidans, decât s-ar aştepta pentru pacienţii netrataţi cu tobramicină. Speciile de Aspergillus sunt mult mai frecvent obţinute din sputa pacienţilor trataţi cu tobramicină; totuşi, consecinţe clinice, cum ar fi: aspergilloza bronhopulmonară alergică (ABPA), au fost raportate rar şi cu aceeaşi frecvenţă ca la grupul de control.
Sunt insuficiente datele privind siguranţa şi eficacitatea clinică la copii cu vârsta sub 6 ani.
În cadrul unui studiu necontrolat, deschis, 88 pacienţi cu FC (37 pacienţi cu vârsta între 6 luni şi 6 ani, 41 pacienţi cu vârsta între 6 şi 18 ani şi 10 pacienţi cu vârsta peste 18 ani), cu infecţie cu P aeruginosa, în stadiu incipient (non-cronică), au fost trataţi timp de 28 zile cu tobramicină. După 28 zile, pacienţii sunt randomizaţi 1:1 fie pentru a înceta (n=45), fie pentru a li se administra tratamentul pentru alte 28 zile (n=43).
Criteriul primar este timpul median până la recurenţa P aeruginosa (orice tulpină), care a fost de 26,1, respectiv 25,8 luni la grupele la care s-a administrat medicamentul timp de 28, respectiv 56 zile. S-a descoperit că 93%, respectiv 92% dintre pacienţi nu erau infectaţi cu P aeruginosa la 1 lună de la sfârşitul tratamentului în grupele la care s-a administrat medicamentul timp de 28, respectiv 56 zile.
Utilizarea tobramicinei cu un regim de dozare mai lung de 28 de zile de tratament continuu nu este aprobată.
Eficacitate clinică
Au fost efectuate două studii clinice identice ca protocol, dublu-orb, randomizate, placebo-controlate, cu grupe paralele, cu durata de 24 săptămâni (Studiul 1 şi Studiul 2), la pacienţi cu fibroză chistică cu P. aeruginosa pentru a susţine înregistrarea originală din 1999. Aceste studii au inclus 520 pacienţi, cu o valoare iniţială a FEV1 între 25% şi 75% din valoarea lor normală anticipată. Au fost excluşi pacienţii cu vârsta sub şase ani sau cu o valoare iniţială a creatininei de > 2 mg/dl sau cărora li s-a izolat din spută Burkholderia cepacia. În aceste studii clinice, 258 pacienţi au primit tratament cu tobramicină în ambulator, folosind un nebulizator manual reutilizabil PARI LC PLUS, cu compresor
DeVilbiss Pulmo-Aide.
În cadrul fiecărui studiu, pacienţii trataţi cu tobramicină au prezentat o ameliorare semnificativă a funcţiei pulmonare şi o reducere semnificativă a numărului de unităţi formatoare de colonii de P. aeruginosa (CFU) în spută, pe durata perioadelor de administrare a medicamentului. Valoarea medie FEV1 a rămas peste valoarea iniţială în perioadele de 28 de zile în care nu s-a administrat medicamentul deşi, în majoritatea ocaziilor, aceasta a revenit la valoarea iniţială. Densitatea bacteriană din spută a revenit la valoarea iniţială în perioadele în care nu s-a administrat medicamentul.
Reducerile densităţii bacteriene din spută au fost mai mici la fiecare ciclu succesiv.
Pacienţii trataţi cu tobramicină au avut mai puţine zile de spitalizare şi, în medie, au avut nevoie de mai puţine zile de antibiotice anti-Pseudomona cu administrare parenterală, comparativ cu pacienţii cărora li s-a administrat placebo.
În studiile extinse deschise la studiile 1 şi 2 au participat 396 pacienţi dintre cei 464 care au finalizat oricare dintre cele două studii dublu-orb, cu durata de 24 săptămâni. În total, 313, 264 şi 120 pacienţi au finalizat tratamentul cu tobramicină timp de 48, 72, respectiv 96 săptămâni. Rata declinului funcţiei pulmonare a fost semnificativ mai mică după iniţierea tratamentului cu tobramicină decât cea observată la pacienţii cărora li s-a administrat placebo în perioada de tratament randomizat, dublu-orb.
Curba estimată din modelul de regresie a declinului funcţiei pulmonare a fost de -6,52% în timpul tratamentului orb cu placebo şi -2,53% în timpul tratamentului cu tobramicină (p=0,0001).
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţie
Tobramicina este o moleculă cationică polară care nu traversează ușor membranele epiteliale. Se anticipează că expunerea sistemică la tobramicină după inhalarea de tobramicină rezultă din absorbţia pulmonară a fracţiei din doză care ajunge la plămâni, deoarece tobramicina nu este absorbită în măsură mare la administrarea pe cale orală. Biodisponibilitatea tobramicinei poate varia din cauza diferenţelor individuale privind performanţa nebulizatorului şi a patologiei căilor respiratorii.
Concentrația din spută
După zece minute de la inhalarea primei doze de 300 mg de tobramicină, concentraţia medie a tobramicinei în spută a fost de 1,237 μg/g (între: 35 până la 7,414 μg/g). Tobramicina nu se acumulează în spută; după 20 de săptămâni de terapie cu tobramicină, concentraţia medie de tobramicină în spută, la 10 minute de la inhalare, a fost de 1,154 μg/g (între: 39 până la 8,085 μg/g).
S-a observat o mare variabilitate a concentraţiilor de tobramicină în spută. După două ore de la inhalare, concentraţia de tobramicină din spută a scăzut cu aproximativ 14% din concentraţia măsurată la 10 minute după inhalare.
Concentrația plasmatică
Concentraţia medie de tobramicină din plasmă după o oră de la inhalarea unei singure doze a 300 mg de tobramicină la pacienţi cu fibroză chistică a fost de 0,95 μg/ml (variind sub limita de cantitate [BLQ] – 3,62 μg/ml). După 20 de săptămâni de terapie cu tobramicină, concentraţia medie a tobramicinei în plasmă la o oră de la administrarea dozei a fost de 1,05 μg/ml (între: BLQ3,41 μg/ml). Pentru comparație, concentrațiile maxime după administrarea intravenoasă sau intramusculară a unei doze unice de tobramicină de 1,5 - 2 mg/kg variază în mod obișnuit între 4 și 12 μg/ml.
Distribuţie
După administrarea de tobramicină, aceasta rămâne concentrată, în principal, la nivelul căilor respiratorii. Mai puţin de 10% din cantitatea de tobramicină este legată de proteinele plasmatice.
Metabolizare
Tobramicina nu este metabolizată şi este, în principal, eliminată nemodificată în urină.
Eliminare
Nu a fost studiată eliminarea tobramicinei administrate pe cale inhalatorie.
După administrarea intravenoasă, tobramicina este eliminată, în principal, prin filtrarea glomerulară a compusului nemodificat. Timpul aparent terminal de înjumătăţire plasmatică al tobramicinei din plasmă după inhalarea unei doze unice de 300 mg de tobramicină a fost de 3 ore la pacienţii cu fibroză chistică.
Se anticipează că funcţia renală va afecta expunerea la tobramicină, cu toate acestea, nu sunt disponibile date deoarece pacienţii cu valori ale creatininei plasmatice de 2 mg/dl (176,8 μmol/l) sau peste sau ale ureei sanguine de 40 mg/dl sau peste nu au fost incluşi în studiile clinice.
După administrarea de tobramicină, tobramicina neabsorbită este probabil eliminată, în special prin sputa expectorată.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Pe baza studiilor farmacologice de siguranţă, de toxicitate cu doze repetate, de genotoxicitate şi de toxicitate asupra funcţiei de reproducere, datele non-clinice au evidenţiat că principalele riscuri pentru om sunt nefrotoxicitatea şi ototoxicitatea. În studiile de toxicitate cu doze repetate, organele ţintă pentru efectul toxic au fost rinichii şi aparatul acustico-vestibular. În general, toxicitatea apare la concentraţii plasmatice de tobramicină realizate în cazul administrării acesteia pe cale sistemică care sunt mai mari decât cele atinse după administrarea substanţei prin inhalare la dozele recomandate clinic.
Studiile de carcinogenitate privind tobramicina administrată pe cale inhalatorie nu cresc incidenţa niciunui tip de tumoră. Tobramicina nu a evidenţiat niciun potenţial genotoxic în seria de teste privind genotoxicitatea.
Nu există studii de toxicitate asupra funcţiei de reproducere în care să fi fost administrată tobramicina prin inhalare, dar administrarea subcutanată a dozelor de 100 mg/kg/zi la şobolan şi a dozei maxime tolerate de 20 mg/kg/zi la iepure, în perioada organogenezei, nu a avut efect teratogen. Teratogenitatea nu a putut fi estimată la iepure la doze parenterale mai mari (mai mari sau egale cu 40 mg/kg/zi), deoarece acestea provoacă toxicitate maternă şi avort. Ototoxicitatea nu a fost evaluată la pui în timpul studiilor non-clinice de toxicitate asupra funcţiei de reproducere efectuate cu tobramicină. Având în vedere datele disponibile privind riscul toxicităţii la animale (de exemplu ototoxicitate), nu se poate exclude un anumit risc în cazul expunerii în perioada prenatală.
Administrarea subcutanată de până la 100 mg/kg de tobramicină nu a afectat comportamentul de împerechere și nu a determinat afectarea fertilităţii la şobolanii masculi sau femele.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Clorură de sodiu
Apă pentru preparate injectabile
Acid sulfuric (pentru ajustare pH)
Hidroxid de sodiu (pentru ajustare pH)
Nitrogen
6.2 Incompatibilităţi
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente în nebulizator.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
De unică folosinţă. Conţinutul fiolei trebuie folosit imediat ce a fost deschisă (vezi pct. 6.6) Conținutul
rămas trebuie aruncat.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la temperaturi între 2-8o C. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.
După ce sunt scoase din frigider sau dacă refrigerarea acestora nu este posibilă, pungile de
Tobramicină SUN (intacte sau deschise) pot fi păstrate la temperaturi de maxim 25o C cel mult 28 de zile.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Tobramicină SUN 300 mg soluție pentru inhalare prin nebulizator este ambalat în fiole gata de utilizat din polietilenă de joasă densitate, conținând 5 ml de soluție pentru inhalare prin nebulizator. Fiolele sunt ambalate în pungi, iar fiecare pungă conţine 4 fiole pentru tratamentul pentru 2 zile.
Ambalaje cu 56, 112 sau 168 de fiole.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare
Soluţia din fiolă trebuie folosită în întregime imediat după deschiderea acesteia şi orice cantitate care rămâne nefolosită trebuie îndepărtată. Fiolele deschise nu trebuie păstrate în vederea reutilizării.
Soluţia Tobramicină SUN, de regulă, este incoloră până la uşor gălbuie, însă culoarea poate varia câteodată și poate deveni mai închisă, fără ca aceasta să indice însă modificarea activităţii, dacă medicamentul a fost păstrat conform indicaţiilor.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
Sun Pharmaceutical Industries Europe BV
Polarisavenue 87
2132 JH Hoofddorp
Olanda
8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
9993/2017/01-03
9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
Data primei autorizări: Mai 2017
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Mai 2017
Caracteristici
Tip produs | Comprimate |
Concentratie | 300mg |
Review-uri
Pareri TOBRAMICINA SUN 300 mg X 56
Fii primul care sparge gheata!
Spune-ne parerea ta despre acest produs si porneste discutia.
Detii sau ai utilizat produsul?
Clientii pfarma.ro nu au adaugat inca opinii pentru acest produs. Fii primul care adauga o parere, folosind formularul de mai jos.
Alerta de pret
Produse similare
Ser fiziologic 90 mg/10 ml 5 fiole
Acesta este un medicament OTC si se poate elibera fara prescriptie medicala. Conform legislatiei in vigoare, pentru a-l putea comanda online...
ALOXI 500mcg x 1 CAPS. MOI 500mcg HELSINN BIREX PHARMA CSC - ANGELINI
Ce este Aloxi? Aloxi este un medicament care conține substanța activă palonosetron. Este disponibil sub formă de soluție injectabilă (250 micrograme în 5 ml de soluție) și sub formă de...
BETABIOPTAL 1,3 mg/g+2,5 mg/g X 1 GEL OFT. 1,3mg/g+2,5mg/g THEA FARMA S.P.A.
Indicații BETABIOPTAL gel este indicat în infecţii oftalmice nepurulente cu bacterii sensibile la cloramfenicol când este utilă asocierea acţiunii antiinflamatoare a betametazonei, în...
CIMZIA x 2 SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUT 200 mg UCB PHARMA SA
Indicații Artrită reumatoidă Cimzia, în asociere cu metotrexatul (MTX), este indicat pentru: tratamentul poliartritei reumatoide active, moderată până la severă, la pacienţii adulţi,...
LODOZ 2,5mg/6,25mg x 30 COMPR. FILM. 2,5mg/6,25mg MERCK KGAA
Indicații Hipertensiune arterială esenţială uşoară sau moderată. Dozaj Doze Doza iniţială obişnuită este de un comprimat filmat de Lodoz 2,5 mg/6,25 mg o dată pe...
ZYPADHERA 300mg x 1 PULB. + SOLV. PT. SUSP. INJ. C 300mg ELI LILLY NEDERLAND
Zypadhera este un medicament sub forma de pulbere si solvent din care se obtine o suspensie injectabila cu eliberare prelungita. Acesta contine substanta activa olanzapina. „Eliberare...
ZYPREXA 10 mg x 28 COMPR. FILM. 10mg ELI LILLY NEDERLAND
1. CE ESTE ZYPREXA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ ZYPREXA aparţine grupului de medicamente denumit antipsihotice. ZYPREXA se foloseşte pentru tratamentul unei boli cu simptome cum ar fi:...
HIDRASEC 100 mg X 20 CAPS. 100mg BIOPROJET PHARMA - ABBOTT MYLAN
Ce este Hidrasec si pentru ce se utilizeaza Indicatii Hidrasec 100 mg capsule este indicat in tratamentul diareei acute la adulti. Daca se initiaza tratamentul etiologic al...
QUETIAPINA ZENTIVA 300 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 300mg ZENTIVA K.S.
Indicații Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru: Tratamentul schizofreniei. Tratamentul tulburării bipolare: - episoade maniacale moderate până...
QUETIAPINA ZENTIVA 50 mg X 60 COMPR. ELIB. PREL. 50mg ZENTIVA K.S.
Indicații Quetiapină Zentiva comprimate cu eliberare prelungită este indicată pentru: Tratamentul schizofreniei. Tratamentul tulburării bipolare: - episoade maniacale moderate până...
MILURIT 100 mg x 60 COMPR. 100mg EGIS PHARMACEUTICALS
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Milurit şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Milurit 3. Cum să utilizaţi Milurit 4. Reacţii adverse posibile...
OLSSA 40 mg/10 mg X 28 COMPR. FILM. 40mg/10mg HCS BVBA - KRKA
Ce găsiți în acest prospect: 1. Ce este Olssa și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Olssa 3. Cum să luați Olssa 4. Reacții adverse posibile...
TANDESAR 32 mg X 28 COMPR. 32mg TERAPIA S.A.
În acest prospect găsiţi: 1. Ce este Tandesar şi pentru ce se utilizează 2. Înainte să luaţi Tandesar 3. Cum să luaţi Tandesar 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum se păstrează Tandesar...
OVESTIN 0,5 mg X 15 OVULE 0,5 mg ASPEN PHARMA TRADING
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Ovestin 0,5 mg ovule 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare ovul conţine estriol 0,5 mg Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi...
DEPAKINE CHRONO 300 mg X 100 COMPR. ELIB. PREL. 300mg SANOFI ROMANIA SRL
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Depakine Chrono şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Depakine Chrono 3. Cum să luaţi Depakine Chrono 4. Reacţii...
ZINNAT 500 mg X 10 COMPR. FILM. 500mg GLAXOSMITHKLINE (IRE
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Zinnat 500 mg, comprimate filmate 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare comprimat filmat conţine cefuroximă 500 mg sub formă de...
VENTOLIN 100 INHALER CFC-FREE X 1 SUSP. INHAL. PRESURIZATA 100µg/doza GLAXOSMITHKLINE (IRE
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Ventolin 100 Inhaler CFC-Free şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Ventolin 100 Inhaler CFC-Free...
SERETIDE DISKUS 50 micrograme/100 micrograme X 1 PULB. INHAL.
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Seretide Diskus şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Seretide Diskus 3. Cum să utilizaţi Seretide Diskus 4....
THYROZOL 20mg X 50 COMPR. FILM.
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este Thyrozol şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Thyrozol 3. Cum să utilizaţi Thyrozol 4. Reacţii adverse...
DAVIA 10 mg x 30 COMPR. FIL 10mg TERAPIA
Ce găsiţi ȋn acest prospect: 1. Ce este Davia şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Davia 3. Cum să utilizaţi Davia 4. Reacţii adverse posibile 5....
RASAGILINA RATIOPHARM 1 mg X 30 COMPR. 1mg TEVA
Ce găsiți în acest prospect 1. Ce este Rasagilină ratiopharm și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Rasagilină ratiopharm 3. Cum să luați Rasagilină ratiopharm...
FORXIGA 10 mg X 90 COMPR. FILM. 10mg ASTRAZENECA
Ce găsiți în acest prospect 1. Ce este Forxiga și pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să știți înainte să luați Forxiga 3. Cum să luați Forxiga 4. Reacții adverse posibile 5. Cum...
RILUTEK 50 mg X 56 COMPR. FILM. 50mg SANOFI
Ce găsiţi în acest prospect: 1. Ce este RILUTEK şi pentru ce se utilizează 2. Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi RILUTEK 3. Cum să luaţi RILUTEK 4. Reacţii adverse posibile 5. Cum...